Rădăuțiul Civic s-a alăturat celor 69 de organizații care cer promulgarea legii ce protejează jurnaliștii și cetățenii de procesele de intimidare

Asociația Rădăuțiul Civic este una dintre cele 69 de organizații civice și redacții de presă din toată țara care au cerut Președintelui României să promulge Legea anti-SLAPP (L 276/2026 / PL-x nr. 58/2026), adoptată de Parlament pe 8 septembrie 2026. Legea oferă, pentru prima dată în România, instrumente concrete împotriva proceselor care nu sunt intentate pentru a obține dreptate, ci pentru a reduce la tăcere jurnaliști, activiști și cetățeni care vorbesc despre probleme de interes public.

Ce este un proces SLAPP

Denumirea vine din engleză, de la Strategic Lawsuit Against Public Participation, adică un proces strategic împotriva participării publice. Mecanismul este simplu: cineva cu resurse dă în judecată un jurnalist, o redacție sau un cetățean care a scris ori a vorbit despre o problemă publică și cere despăgubiri mari, de zeci sau sute de mii de lei. Scopul nu este neapărat câștigarea procesului. Scopul este ca cel vizat să cheltuiască ani de zile bani pe avocați, timp și nervi, iar ceilalți să înțeleagă mesajul: data viitoare, mai bine taci.

Chiar și atunci când instanța respinge în final acțiunea, efectul de intimidare s-a produs deja. În România, organizațiile semnatare au documentat aproximativ 60 de astfel de litigii în ultimii doi ani. Un raport ActiveWatch din martie 2026 a analizat 17 procese îndreptate doar împotriva unor jurnaliști și redacții, în care despăgubirile cerute depășeau în total 7 milioane de euro. Mai multe cazuri din România au fost semnalate și pe platforma Consiliului Europei dedicată siguranței jurnaliștilor.

De ce contează și în județul nostru?

Cei mai expuși nu sunt marile trusturi de presă, ci redacțiile locale și județene care publică adevărul chiar și atunci când el deranjează, care scriu despre oameni și instituții pe care îi întâlnesc zilnic. Un singur proces cu pretenții mari poate pune în pericol existența unei publicații locale. La fel de expuși sunt cetățenii care semnează o petiție, contestă o autorizație de construire, participă la o consultare publică sau cer informații de interes public despre felul în care se cheltuiesc banii comunității.

De aceea, legea nu este despre ONG-uri. Este, în primul rând, despre presă și despre dreptul oricărui cetățean de a pune întrebări fără să riște să fie ruinat. Nu întâmplător, printre semnatarii apelului se află și redacții precum HotNews, G4Media, Recorder, Snoop, PressOne, Scena9 sau PressHub, alături de organizații de jurnaliști și de apărare a libertății presei.

Ce aduce legea

• Respingerea rapidă a proceselor vădit neîntemeiate, fără ca pârâtul să fie ținut ani de zile în instanță.
• Cauțiune: instanța poate obliga reclamantul să depună o sumă care să acopere cheltuielile de judecată ale celui dat în judecată.
• Sancțiuni pentru abuz: despăgubiri pentru pârât, amendă judiciară între 10.000 și 100.000 de lei și publicarea hotărârii pe cheltuiala reclamantului.
• Sprijin: Avocatul Poporului devine punct național de informare pentru persoanele vizate, iar datele despre astfel de procese vor fi colectate și publicate anual.

Important pentru România: legea se aplică și proceselor pur interne, nu doar celor cu element transfrontalier, la care se limitează directiva europeană pe care o transpune. Termenul de transpunere a acestei directive a expirat la 7 mai 2026, iar Comisia Europeană a transmis deja României o scrisoare de punere în întârziere.

Ce au făcut, concret, organizațiile civice?

Timp de peste un an, organizațiile implicate au documentat cazuri reale, au analizat directiva europeană și soluțiile adoptate în alte state, au redactat 15 propuneri de amendamente, fiecare cu motivare juridică, și le-au prezentat senatorilor din mai multe partide. Propunerile au fost preluate în avizul Consiliului Economic și Social și în cel al Comisiei pentru drepturile omului a Senatului. Nu au fost reținute în forma finală a legii, dar organizațiile au decis să susțină promulgarea, pentru că o lege imperfectă în vigoare protejează mai mult decât o lege perfectă amânată.

„Legea anti-SLAPP protejează jurnalistul local care scrie despre cum sunt guvernate comunitățile, care expune subiecte care urmăresc interesul public chiar și atunci când acestea deranjează un politician sau o persoană aflată în funcție publică. La Rădăuți, ne folosim frecvent de dreptul de a cere informații de interes public și de a participa la consultări publice și știm cât de important este ca aceste drepturi să poată fi exercitate fără teamă. Sperăm ca legea să fie promulgată cât mai repede, iar presa din județ să o cunoască și să o folosească”, a declarat Luca Ciubotaru, președintele Asociației Rădăuțiul Civic.

Ce urmează

Președintele României are la dispoziție 20 de zile de la primirea legii pentru a o promulga. Legea se va aplica doar proceselor începute după intrarea sa în vigoare. Organizațiile semnatare vor monitoriza modul în care instanțele aplică noile reguli și vor continua documentarea cazurilor. Jurnaliștii și cetățenii din județ care se confruntă cu procese pe care le consideră abuzive ne pot contacta pentru a fi îndrumați către resursele și organizațiile care oferă sprijin.

Adresa către Președintele României și lista completă a semnatarilor este anexată.