Evaluarea activității consilierilor locali din Rădăuți pentru anul 2022

Într-o democrație reprezentativă, transparența și eficiența instituțiilor publice sunt vitale. Aceastea permit cetățenilor să monitorizeze modul în care sunt reprezentați de oamenii politici pe care i-au ales. Cu toate că este dificil de cuantificat calitatea reprezentării cetățenești, un indicator cheie este activitatea aleșilor. ”Activitatea” este un termen care poate fi interpretat în multe moduri, necesitând o metodologie detaliată, accesibilă publicului, pentru a o evalua corect.

Într-o comunitate locală, vizibilitatea cea mai mare o are, de obicei, primarul, însă primarul și consiliul local sunt două instituții diferite. Consiliul Local este echivalentul unui Parlament local, care votează „legile” locale, iar primarul cu aparatul de specialitate (viceprimar și personalul din primărie) reprezintă executivul, adică instituția care trebuie să pună în executare voința consiliului local.

Consilierii locali au o indemnizație de 874 de lei/lună (10% din indemnizația primarului) și participă la o ședință ordinară și alte ședințe extraordinare/de îndată, dacă există astfel de ședințe.

Consilierii locali sunt, așadar, responsabili să reprezinte interesele comunității și se întâlnesc lunar în ședințe ordinare pentru a propune sau adopta hotărâri de Consiliu Local și a dezbate problemele locale, ședințe care sunt publice și la care poate participa orice cetățean. În ședință de Consiliu se aprobă taxele și impozitele locale, se aprobă principalele proiecte de investiții, se aprobă bugetul, se decid criteriile pentru locuințe sociale, se decide cum este administrat patrimoniul municipiului Rădăuți.

Câți dintre noi avem timp să urmărim ședințele de consiliu sau să vedem fiecare proiect în parte, să vedem ce activitate au aleșii, ce decid? Foarte puțini, dar cert este că fiecare decizie de acolo are un impact direct în viața cetățenilor din Rădăuți.

Consilierii depun anual un raport de activitate (link secțiune site primărie), însă aceste rapoarte sunt adesea necunoscute sau rar consultate de cetățeni. Analiza activității unei autorități locale nu este doar un aspect normal într-o democrație, ci și o formă de implicare minimă a cetățenilor în viața orașului lor. Calitatea contractului social este dată de această relație dintre cetățeni și aleși, despre comunicarea dintre ei și responsabilitatea și responsabilizarea celor din urmă.

Potrivit populației Municipiului Rădăuți, consiliul local are un număr de 19 consilieri (inclusiv viceprimarul). Conform rezultatelor alegerilor din 2020, PNL a obținut 9 mandate de consilier, PSD a obținut 7 mandate, PMP 2 mandate și Partidul Ecologist Român (PER) – 1 mandat.

Un astfel de efort nu s-a mai făcut niciodată în Rădăuți de către societatea civilă. Pentru a evalua activitatea Consilierilor Locali din Rădăuți, Asociația Rădăuțiul Civic a inițiat o campanie de responsabilizare a acestora. În lunile noiembrie și decembrie ale anului trecut, asociația noastră a desfășurat o campanie de responsabilizare a consilierilor locali, unde a fost evaluată prezența la ședințe, au fost evaluate inițiativele și intervențiile avute în ședințele de Consiliu Local.

Campania a constat în postări periodice pe Facebook, pentru fiecare consilier în parte și a fost rezultatul câtorva luni de muncă a trei colegi. Perioada premergătoare lansării campaniei a presupus următoarele etape:
1. colectarea de date
2. transformarea lor în informații relevante
3. elaborarea unui format potrivit pentru a prezenta informațiile
4. formularea unui chestionar pentru a consulta cetățenii orașului
5. stabilirea unei metodologii obiective de evaluare a consilierilor pe baza activității lor din anul 2022
Puteți (re)vedea postările din această campanie accesând pagina de facebook a asociației și folosind tag-urile #responsabilizarealesilocali, #consilierilocaliradauti.

Formatul postărilor poate fi observat în poza de mai jos:

Pentru campania noastră, am colectat următoarele informații despre fiecare consilier local:
1. Afilierea politică: Numele partidului sau partidelor din care a făcut parte consilierul, inclusiv pentru cei care au schimbat partidul.
2. Perioada de Activitate: Durata mandatului consilierului în cadrul Consiliului Local.
3. Comisia: Numele comisiilor din Consiliul Local din care face parte consilierul.
4. Prezența la Ședințe: Numărul de ședințe la care a participat consilierul și rata de prezență.
5. Număr de proiecte/hotărâri propuse: Acest punct este important deoarece, în mod normal, consilierii adoptă Hotărârile de Consiliu pe care primarul trebuie să le pună în executare, având și posibilitatea de a iniția proiecte, chiar prin apelul la sprijinul direcțiilor din primărie pentru a le fundamenta.
6. Rata intervențiilor: Și acest punct este foarte important, deoarece dezbaterile fac parte integrantă din democrație. În postările acestei campanii, au fost luate în calcule doar intervențiile care s-au referit la fondul problemelor discutate, nu intervenții strict tehnice (ex: consilierul anunță că nu participă la vot pentru unele puncte de pe ordinea de zi), și care au fost trecute în procesele verbale. Rata intervențiilor este calculată ca intervenție activă/ședință locală, indiferent de câte intervenții a avut în acea sedință.

7. Veniturile consilierilor, potrivit declarației de avere și evoluția acestora.
8. Note adiționale. La note apar detalii care arată diferențele dintre rapoartele de activitate și realitatea percepută prin indicatorii de mai sus.

În paralel, am distribuit un chestionar pentru a evalua percepțiile rădăuțenilor asupra consilierilor în general, și a celor prezentati în ziua respectivă, pentru a înțelege așteptările comunității.

Profilurile consilierilor pot fi observate în ordine alfabetică în pozele de mai jos:

Precizări metodologice:

  1. Consilierii pentru care nu am menționat date de contact – număr de telefon, email – nu au aceste detalii trecute pe pagina primăriei Rădăuți.
  2. La niciun consilier nu am luat în considerare alocațiile copiilor minori atunci când am făcut analiza veniturilor bazate pe declarațiile de avere.
  3. În postările din campanie procentul intervențiilor pentru fiecare consilier a fost calculat raportat la numărul total de ședințe de consiliu local din 2022. Pentru calculul notelor, am corectat acest procentaj, raportându-l la numărul de ședințe în care consilierul a fost prezent.
  4. Consilierii pentru care nu am prezentat analiza veniturilor nu aveau declarațiile de avere prezente pe site-ul primăriei.
  5. Consilierii pentru care nu am specificat calitatea raportului de activitate nu aveau raportul prezent pe pagina primăriei.

Pentru a oferi o evaluare mai exhaustivă a activității consilierilor (doar dintr-o perspectivă cantitativă), am analizat-o folosind mai mulți indicatori: numărul de proiecte inițiate, frecvența intervențiilor în ședințe, prezența la întâlnirile de consiliu, stabilitatea politică, și calitatea rapoartelor de activitate. Această abordare a dus la crearea unui model de evaluare al Asociației Rădăuțiul Civic, care include o varietate mai largă de parametri și generează o evaluare amplă, care poate fi preluat și de alte inițiative.

În privința luărilor de cuvânt, am cuantificat doar numărul acestora, neputând evalua dacă sunt pertinente, dacă sunt argumentate sau de substanță, însă am eliminat luările de cuvânt administrative sau care nu se refereau la subiectul dezbătut.

Chart Image

Din grafic se poate observa că cele mai multe intervenții le-au avut consilierii Tătar, Jecalo și Olărean, iar cele mai puține domnii Onica, Martinescu și Nanu. Cinci dintre consilieri (Chipreanov, Doroșcan, Juravle și Ungurean) nu au avut nicio intervenție de fond.

Am mai creat un clasament legat de numărul de intervenții raportat la numărul de prezențe la ședințele de consiliu local, adică să evaluăm cât de activi au fost consilierii atunci când au fost prezenți la ședințe.

Chart Image

Din acest grafic se poate observa că raportat la numărul de prezențe, cei mai activi au fost Tătar, Olărean și Tibeică. Domnul Tibeică, deși are foarte multe absențe, a intervenit de multe ori când a fost prezent. Ca și mai sus, intervenții puține de fond au avut Onica, Luchian, Nanu și Martinescu. Dintre cei cinci care nu au avut nicio intervenție, este important de menționat faptul că Domnii Grijincu și Doroșcan au avut prezență 100%, dar 0% intervenții (vezi graficul cu prezențe de mai jos).

În anul 2022 s-au adoptat 328 de proiecte în total, din care 308 inițiate de primar, 14 inițiate de viceprimar și 6 de către consilierii locali.

Pentru a calcula rata consilierilor, am împărțit numărul de proiecte inițiate de aceștia la ponderea lor din total, adică 308 (proiecte inițiate de primar)/18 (număul de consilieri, fără viceprimar) = 17. Deci dacă un consilier ar fi inițiat 17 proiecte în anul 2022, ar fi avut punctaj maxim.

Viceprimarul a avut un mod de calcul diferit, având în vedere că este o funcție executivă de demnitate publică, plătită printr-o indemnizație de aproximativ 6.700 de lei/lună (mult mai mult decât indemnizația unui consilier), potrivit declarației de avere, deci o persoană care conduce primăria alături de primar, potrivit atribuțiilor delegate. Viceprimarul este ales din rândul consilierilor locali, cu majoritate (10 voturi din 19 membri), ca un reprezentant al Consiliului Local în echipa executivă. Astfel, am considerat că un viceprimar ar trebui să inițieze măcar o pătrime din numărul de proiecte inițiate de primar (308/4 = 77 proiecte într-un an), însă, realist vorbind, acest lucru depinde și de atribuțiile delegate viceprimarului (informație indisponibilă în această analiză).

Chart Image

Din grafic se poate observa că proiecte au propus doar Tătar, Airinei, Simota, Ungurean, Vasiloschi, Țarevici și Luchian. Este important de menționat că, deși sunt proiecte inițiate, cele inițiate de consilierii de la PSD sunt propuneri de cetățeni de onoare. În rest, ceilalți 16 consilieri care au activat în 2022 nu au propus niciun proiect!

În ceea ce privește rata prezențelor, se poate observa că unii consilieri precum Doroșcan, Grijincu și Hacman au fost prezenți la toate ședințele. Codași la prezențe au fost Tibeică cu jumătate din ședințe absentate, urmat de Airinei, Nanu și Olărean. În general, rata de prezență a fost peste 70% în anul 2022.

Chart Image

Pe baza tuturor datelor colectate, am creat un scor total, care are următoarele componente și care este detaliat în anexă (maximul fiind 10 puncte): 1 punct din oficiu, maxim 2,5 puncte pentru prezențe, maxim 2,5 puncte pentru intervenții/prezență, maxim 2,5 puncte pentru inițiative, maxim 1 punct pentru calitatea raportului de activitate, 0,5 puncte pentru stabilitate politică (lipsă schimbare partid). Pentru consilierii care au fost și președinți de comisii, s-a acordat un punctaj de 0,25 puncte extra, iar activitatea de președinte de ședință de CL nu a fost punctată, întrucât ea se realizează prin rotație.

Chart Image

După cum se poate observa, strict potrivit acestor indicatori și cu limitele date de metodologie, explicate în articol, cel mai activ a fost fostul primar și actualul consilier Tătar Nistor de la PSD, urmat de Vasiloschi Iulian de la PSD, apoi de către Werner Tiron de la PNL. Aceștia sunt în top 3. Urmează, la o o diferență foarte mică și Doamna Airinei Cristina de la PSD.

Pe de o parte, e normal ca opoziția să aibă mai multe intervenții, acesta e rolul ei, iar liderul opoziției să aibă o activitate mai pronunțată. Consilierii aflați în partidul care are majoritate în consiliu agreează, de obicei, subiectele înainte, pentru a păstra o imagine unitară în exterior. Indiferent de partidul aflat la putere sau în opoziție, importanța opoziției reale într-un sistem democratic este mare, căci rolul ei este să fie o contrapondere a puterii și să limiteze exercițiul puterii când ea tinde să își depășească limitele sau să devină abuzivă.

Cei mai inactivi consilieri au fost Nanu Lucian de la PMP, care, după sistemul de notare românesc, are o activitate de nota 3.5, urmat de către Chiprianov Andrei de la PNL și Mitrofan Ionel, de la PSD (ambii cu nota 3.8) . Dacă ar fi să considerăm scara pe sistemul românesc de notare, mai mult de jumătate din consilieri ar fi corigenți.

Observații suplimentare:

În urma cercetării, am mai depistat o serie de lipsuri sau inadvertențe, după cum urmează:
1. consilierul Andrei Chipreanov are declarate zero venituri în declarația de avere din anul 2022;
2. în perioada 2019 – 2020, deși era angajat la Servicii Comunale, Mircea Cozma Hacman a votat hotărâri de Consiliu care priveau Servicii Comunale, fiind declarat de ANI în conflict de interese;
3. în anul 2022, consilierul Adi Jecalo, pe lângă consilier local, a avut 3 alte locuri de muncă: administrator la SC Servicii Comunale SA Rădăuți, director la Şcoala gimnazială “I.G.Sbiera” Horodnic de Jos și profesor la Colegiul Tehnic Rădăuți;
4. consiliera Beatrice Juravle (membru a unui partid politic – PNL) a fost concomitent și director de imagine al grupului B.G. Media SRL, din care face parte televiziunea “Bucovina TV” (care ar trebui sa aibă rol apolitic și imparțial), deținută de deputatul PNL Bogdan Gheorghiu.

Rezultatele activității Consiliului Local sunt în contrast cu așteptările cetățenilor din Rădăuți. Conform răspunsurilor obținute prin chestionar, cetățenii din Rădăuți așteaptă un număr mult mai mare de inițiative și proiecte din partea consilierilor lor. Mai jos regăsiți o parte din rezultatele chestionarului:

Cetățenii se așteaptă ca reprezentanții aleși să inițieze proiecte benefice comunității, nu să se limiteze la aprobarea proiectelor propuse exclusiv de primar. Motivele pot fi multiple, de la faptul că sunt lucruri tehnice, până la dezinteres. În același timp, potrivit Codului administrativ, consilierii pot beneficia de sprijinul tehnic al personalului din primărie dacă vor să inițieze un proiect de consiliu local.

Principalele concluzii se referă la faptul că:

  • au existat puține proiecte propuse de consilieri, rezultate din nevoile identificate de ei din discuții cu cetățenii;
  • în privința rapoartelor de activitate, unele au fost copiate/plagiate (consilierii PMP Bogdan Nicolau și Lucian Nanu, consilierii PNL Paul Martinescu și Cătălin Tibeică), foarte puține rapoarte fiind cu adevărat detaliate (de exemplu, consilierul Werner Tiron, PNL);
  • în unele rapoarte de activitate se menționau neadevăruri – de exemplu, se menționa faptul că acei consilieri au participat la toate ședințele de consiliu, lucru infirmat de date, iar unele rapoarte avea greșeli de ortografie;

Campania noastră de evaluare a activității consilierilor locali din Rădăuți pentru anul 2022 scoate în evidență importanța crucială a transparenței și participării active într-o democrație. Am observat că, deși cetățenii au așteptări ridicate de la reprezentanții lor, activitatea majorității acestora a fost sub așteptări, cu un număr mic de proiecte inițiate, puține intervenții și uneori chiar absențe regulate.

Cu limitele prezentate, acest model de evaluare a oferit o perspectivă cuprinzătoare asupra performanței consilierilor.

Pentru a îmbunătăți calitatea guvernării locale și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor, este esențial ca toți consilierii să fie mai implicați și proactivi în activitatea lor, să consulte cetățenii, ONG-urile din municipiu, să se perfecționeze, să cunoască la nivel minimal măcar Codul administativ și să citească materialele de ședință înainte, ca să poată să le dezbată.

Rolul dezbaterii în ședințele de consiliu nu este cel de promovare a imaginii politice cu orice preț, prin atacuri la persoană la adresa altor politicieni sau chiar a societății civile, ci de găsire a celor mai bune soluții pentru municipiul Rădăuți. Le dorim succes consilierilor în activitatea lor, în folosul orașului și le mulțumim celor care au rămas deschiși la inițiativele venite din partea cetățenilor.

După cum am specificat și la începutul articolului, activitatea unui consilier local este mai complexă decât partea vizibilă public. Din acest motiv, analiza a fost făcută strict cantativ, analizând documentele publice. Nu am putut cuantifica câte telefoane a primit un consilier de la cetățeni sau de câte ori s-a întâlnit cu diferiți oameni sau care au fost contribuțiile la un anume proiect, chiar dacă nu a fost inițiat de persoana respectivă. De altfel, activitatea din comisii este foarte greu de evaluat. Acestea sunt limitările cu care a trebuit să lucrăm. Cu toate acestea, considerăm că astfel de analize ar trebui să îi motiveze pe aleșii locali să pună accent mai mare pe calitatea raportului de activitate personal, dar și pe cel din comisii. Până în acest moment, foarte puține rapoarte de activitate au fost detaliate. Majoritatea au fost foarte generale.


Anexă

Metodologie de calcul

Pentru a calcula nota finală, am folosit formula de mai jos, cu observația că unele procente sunt normalizate la numărul total de prezențe, ceea ce le face diferite față de cele prezentate în campania de pe Facebook.

\[ \begin{align} Nota = &\frac{10\% \cdot NO + 25\% \cdot P + 25\% \cdot IP + 25\% \cdot INT + 10\% \cdot CR/2}{100\%} \\ &+ \frac{5\% \cdot SP + 2.5\% \cdot PRC}{100\%} \end{align} \]

unde NO este o notă din oficiu, P reprezintă rata de prezență, IP reprezintă rata de inițiere proiecte, INT reprezintă rata de intervenții în consiliul local, CR reprezintă calitatea raportului de activitate, SP reprezintă stabilitatea politică și PRC reprezintă rata de preșidenție per comisie (punct suplimentar).

NONota din oficiu – pondere de 10% a fost dată tuturor consilierilor pentru orice potențială greșeală făcută de către asociația noastră, fie din lipsa unor informații la care nu am avut acces, fie din cauză că am omis niște informații la care nu ne-am gândit. Astfel, toate notele pornesc de la 1.

PRata de prezență a primit o pondere de 25%, pentru că orice fel de prezență implică automat și o activitate, fie ascultând ședința de consiliul local, fie participâd la vot. Astfel, un consilier care a fost prezent la 100% dintre ședințele de consiliul local a primit 2,5 puncte.

IPRata de inițiere proiecte a primit și ea o pondere de 25%, având în vedere că importanța inițiativelor venit de la consilierii locali, care ar trebui să fie permanenți conectați la cetățenii din oraș. Din chestionarul folosit în timpul campaniei reiese și că rădăuțenii își doresc ca aleșii locali să propună mai multe proiecte. La rata de inițieri proiecte am ales o formulă un pic mai complexă, care ia în calcul și activitatea primarului. De exemplu, în 2022, au fost inițiate 328 de proiecte în total, dintre care: 308 de către primar, 14 de către viceprimar, 6 de către consilierii locali.

Ponderea consilierilor a fost raportată la număr de proiecte inițiate (308/18), așteptarea fiind fiecare consilier să propună 17 proiecte într-un an. Viceprimarul, fiind parte din conducerea executivă, a fost evaluat raportat la o pătrime din numărul inițiat de către primar.

Viceprimarul a avut un mod de calcul diferit, având în vedere că este o funcție executivă de demnitate publică, plătită printr-o indemnizație de aproximativ 6.700 de lei/lună, potrivit declarației de avere, deci o persoană care conduce primăria alături de primar, potrivit atribuțiilor delegate. Viceprimarul este ales din rândul consilierilor locali, cu majoritate (10 voturi din 19 membri), ca un reprezentant al Consiliului Local în echipa executivă. Astfel, am considerat că un viceprimar ar trebui să inițieze măcar o pătrime din numărul de proiecte inițiate de primar (308/4 = 77 proiecte într-un an), însă, realist vorbind, acest lucru depinde și de atribuțiile delegate viceprimarului (informație indisponibilă în această analiză).

INT – Rata de intervenții a primit și ea o pondere de 25%, deorece intervențiile denotă o activitate mai relevantă. Numărul de intervenții este definit ca intervenție per ședință. De exemplu, dacă un consilier a avut intervenții în fiecare dintre ședințele în care a fost prezent, va primi punctaj maxim. În contrast cu datele prezentate în ”Campania de responsabilizare”, rata de intervenții este calculată per prezentă, și nu per număr total de ședințe. Au fost contorizate doar intervențiile care s-au referit la fondul problemelor discutate, nu intervenții strict tehnice, și care au fost trecute în procesele verbale.

CR – Calitatea raportului de activitate este un alt indicator important care are o pondere de 10%. Raportul de activitate este singurul document la care au acces toți cetățenii, drept urmare ar trebui să fie rezumatul muncii consilierului pe timp de un an. Calitatea raportului de activitate are trei puncte: 0 – dacă raportul este absent pe pagina primăriei sau dacă a fost plagiat, 1 – dacă raportul este general și prezintă informații generalizate care nu prezintă niciun detaliu specific activităților și 2 – dacă raportul este detaliat și explicit.

SP – Stabilitatea politica este și ea importantă și are o pondere de 5%. Dacă un consilier local a fost oficial în același partid încă de la începutul carierei politice, va primi nota maximă. Dacă a schimbat partidul, va primi zero puncte.

Pe lângă această pondere, am acordat un bonus de 0,25 puncte (2.5%) pentru consilierii care au fost și președinți de comisie (PRC), însă nu am acordat punctaj pentru președinția de consiliu local pentru că aceasta se realizează prin rotație (și astfel, unii consilieri au președinți de ședință CL în 2022, alții în 2023 sau 2024 etc). Astfel, dacă un consilier a fost președinte de comisie, va primi 2,5% bonus.

Așadar, pentru a primi nota 10, un consilier local trebuie să aibă prezență 100%, să aibă intervenții relevante în toate ședințele de consiliul local, să propună măcar 17 proiecte de hotărâri de consiliu local (în cursul anului 2022), să nu fi schimbat partidul și să aibă un raport de activitate detaliat, neplagiat indiferent dacă a fost și președinte vreo comisie.

ANEXĂ

Nr CrtNume CompletPartidComisiaRol ComisieCreșteri Venit Familie 2021-2022Initiere Proiect MaximumInterventii ProcentajInterventii per prezentaPrezente ProcentajPartide SchimbateCalitate raport (0, 1, 2)Nota
1Airinei CristinaPSDCEPRES0.00%22.22%31.25%52.63%59.38%Nu1.05.7
3Chipreanov AndreiPNL--0.00%0.00%0.00%0.00%81.82%Nu0.03.8
4Doroscan Florin-ConstantinPNLCAM28.03%0.00%0.00%0.00%100.00%Nu0.04.3
5Grijincu Marius CostelPNLCIPRES150.11%0.00%0.00%0.00%100.00%Da1.04.5
6Hacman Mircea-CozmaPSDCAM9.68%0.00%14.29%14.29%100.00%Nu1.05.1
7Jecalo Adi-GheorghitaPSD--44.34%0.00%43.75%46.67%93.75%Nu0.05.3
8Juravle Beatrice-DanielaPNLCAM2.64%0.00%0.00%0.00%87.50%Nu1.04.4
9Luchian ConstantinPNLCEM59.43%5.56%6.25%7.69%81.25%Da1.04.1
10Martinescu Paul-TudorPNLCE,CAM,PRES662.32%0.00%3.13%3.33%93.75%Nu1.04.7
12Mitrofan IonelPSD--0.00%8.70%12.50%69.57%Nu0.03.8
13Nanu Lucian-MihaiPMPCAS9.30%0.00%3.13%4.76%65.63%Nu0.03.5
14Nichiforiuc CristinaPNL--0.00%18.18%19.05%95.45%Nu0.04.6
17Onica Marius-NicolaePNLCIM15.96%0.00%6.25%8.00%78.13%Nu2.04.9
19Simota GheorghePSDCAM14.09%22.22%40.63%43.33%93.75%Nu1.06.2
21Tarevici Cezar-Ciprian (VP)PNLCUM309.26%17.28%18.75%22.22%84.38%Nu1.05.3
22Tatar NistorPSDCEM7.28%27.78%62.50%83.33%75.00%Nu1.06.9
23Tibeica Silviu-CatalinPNLCIM12.17%0.00%31.25%62.50%50.00%Nu1.05.1
25Ungurean Florin-EugenPSDCEM35.39%22.22%0.00%0.00%90.48%Nu1.05.1
26Vasiloschi Iulian-TeodorPSDCIS31.71%22.22%40.63%56.52%71.88%Nu1.06.0
15Nicolau Bogdan-AdrianPMPCUM1344.15%0.00%37.50%48.00%78.13%Da0.04.4
16Olarean AurelPERCIM6.22%0.00%43.75%63.64%68.75%Da2.05.6
18Preda Florin MirelPSD--0.00%40.00%44.44%90.00%Da0.04.6
24Tiron WernerPNLCUPRES137.23%0.00%31.25%34.48%90.63%Nu2.06.1
Dă mai departe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*