Arderea gunoaielor și resturilor vegetale – o posibilă cauză a scăderii calității aerului în Rădăuți în luna noiembrie

În ultimele zile, am primit multe sesizări de la diferite persoane care urmăresc măsurătorile de concentrație a particulelor PM2.5. Zilnic au fost observate depășiri ale limitei stabilite de UE (25 μg/m3), ceea ce este îngrijorător. După cum am precizat și în articolul precedent, de fiecare dată când primim astfel de sesizări, încercăm să identificăm sursele și contribuția lor. Împreună cu unele persoane din comunitate am reușit să identificăm o sursă de poluare în zona cimitirului, unde se află un horn care produce fum negru, după cum se poate vedea în poza de mai jos.

În depărtare se vede un coș ce elimină fum negru (poză făcută din zona autogării de către Ionuț Ioan)

Caracteristicile fumului ne fac să credem că sunt arderi cu producere de particule PM2.5. Nu am reușit încă să identificăm locația exactă sau domeniul de activitate al firmei respective și nici nu am putut găsi deocamdată relația dintre concentrația de PM2.5 și contribuția fumului din această zonă, dar lucrăm în continuare la acest subiect. Cu toate acestea, am continuat să urmărim concentrația de PM2.5 pe un interval mai mare de timp.

Zilele trecute, în zilele de 7 Noiembrie și 8 Noiembrie, am găsit un tipar de poluare. În ambele zile, concentrația de PM2.5 a atins valori alarmante care depășeau limita UE: de șapte ori pe data de 7 Noiembrie și de aproape 5 ori pe data de 8 Noiembrie, după cum se poate observa și în imaginea de mai jos. Aceste valori și tipare ne-au făcut să luăm legătura cu cei de la Garda de Mediu, care au fost foarte receptivi și care urmează să vină în zonă.

No photo description available.

Astfel de valori ridicate îi pot afecta pe cei care au deja probleme respiratorii și pot cauza altele chiar și la persoane sănătoase. La așa concentrații mari, cei de la AirVisual recomandă închiderea geamurilor, statul în casă, iar dacă se iese afară, purtarea de măști N95, pentru a putea filtra aceste particule.

Analizând concentrația de PM2.5 începând cu luna Iunie, am observat un trend crescător care arată din ce în ce mai rău cu cât ne apropiem mai tare de sfârșitul de an, după cum se poate observa și în graficul de mai jos:


În lunile Iunie, Iulie și August aparatul a măsurat valori ale concentrației de PM2.5 cu mult sub limita stabilită de UE, iar depășirile au fost destul de rare. În Septembrie, în schimb, limita a fost depășită de foarte multe ori, uneori concentrația atingând valori foarte mari. Spre sfârșitul lunii Septembrie și începutul lui Octombrie, calitatea aerului s-a îmbunătățit, dar au fost înregistrate depășiri și atunci. Spre sfârșitul lui Octombrie, în schimb, calitatea aerului a scăzut considerabil. Au fost înregistrate depășiri zilnice de limită, iar concentrațiile au trecut de 100 μg/m3 în mai multe intervale de timp. Din această cauză, în luna Octombrie a fost măsurată o concentrație medie de 18.02 μg/m3 (n.a. în luna Septembrie, media a fost de 12 μg/m3).

Luna Noiembrie a început cu valori extrem de mari existând și zile în care a fost depășit pragul de 120 μg/m3. Până acum, în medie, luna Noiembrie a ajuns la media de 24.82 μg/m3. Măsurătorile continuă, iar această medie se poate schimba, dar, cu toate aceastea, până în acest moment, se atinge limita stabilită de UE (25 μg/m3) în medie, ceea ce devine îngrijorător în perioada următoare. Întrebarea care se naște în urma acestor observații este: care este cauza acestor depășiri?

După consultări cu cei din comunitatea locală legat de aceste valori, am descoperit că una dintre sursele de poluare din perioada aceasta ar fi și arderea resturilor organice (frunze, crengi etc.), dar și a altor gunoaie. Multe persoane ne-au indicat diferite locuri în care se dă foc la vegetație și ne-au confirmat miros puternic de fum în mai multe zile și în mai multe locuri. Un exemplu de sesizare este poza de mai jos, făcută de fotograful Cătălin Urdoi în zona Str. Putnei, care prezintă o pojghiță de fum rezultată din arderea unor resturi vegetale.

Pojghiță de fum de la arderea deșeurilor vegetale (Fotografiat de către fotograful local Cătălin Urdoi)

Deși suntem obișnuiți cu astfel de imagini pe care, de multe ori, nici nu le mai luăm în seamă, arderea acelor deșeuri a fost reflectată în creșterea concentrației de PM2.5 în Piața Garoafelor, ceea ce înseamnă că fumul acesta poate afecta o zonă mai mare.

Arderea diferitelor gunoaie a fost evidențiată și de către un alt fotograf local, care crede că fumul vine de la arderea gunoaielor plastice sau a cauciucurilor. Caracteristicile și intensitatea fumului din poza de mai jos confirmă această teorie, iar contribuția fumului la poluare a fost detectată de către aparat pe data de 14 Noiembrie.

Fum rezultat în urma arderilor gunoaielor (Fotografie făcută de fotograful Koka Raul)

Într-un oraș de depresiune, cum este Rădăuțiul, astfel de nori de fum se propagă în mai multe locuri din oraș și rămân în zonă. O expunere mai lungă la astfel de particule poate afecta grav calitatea aerului și, implicit, sănătatea rădăuțenilor.

Imediat după ce am verificat măsurătorile și am primit fotografia făcută de către Cătălin Urdoi, am făcut o postare pe pagina Rădăuțiul Civic. După postare, unele persoane au fost indignate de faptul că am precizat legile legate de incendierea gunoaielor (n.a. Ordinul MAI nr. 579/2008), reamintindu-ne de obișnuința și normalitatea acestor practici, mai ales legat de arderea deșeurilor vegetale, drept urmare, dorim să dezvoltăm detaliat un aspect legat de arderea resturilor vegetale.

Arderea resturilor vegetale

Arderea cauciucurilor și a plasticelor este o practică pe care toată lumea ar trebui să o elimine, indiferent de sezon sau circumstanțe. Astfel de practici sunt 100% nocive și toxice, fără excepții, drept urmare nu vom intra în detaliu privind acest subiect, considerând că toată lumea este conștientă de asta. În schimb, dorim să dezvoltăm subiectul de ardere a vegetației care este o practică foarte des întâlnită și care poate avea mai multe ramificații.

Deși este o practică folosită de mii de ani în toate părțile lumii, arderea resturilor vegetale este încă un subiect cu semnul întrebării, care implică diferite domenii, de la biologie (afectarea animalelor, insectelor și bacteriilor care locuiesc în aceste resturi) la ecologie și protecția mediului. Arderea biomasei, de exemplu, are un impact neutru (vezi pagina 32 aici) asupra cantității de CO2, pentru că acei copaci au absorbit acest gaz în timpul formării1. Cu toate acestea, arderea produce nu numai CO2, dar și particule PM2.5 sau PM10, și alte substanțe organice volatile.

Suntem cu toții conștienți că există situații în care oamenii sunt nevoiți să decurgă la aceste practici din mai multe motive, printre care și lipsa unui proiect inteligent de gestionare și colectare a deșeurilor vegetale. Un jucător important în acest subiect este administrația locală care trebuie să dezvolte un program.

Pe partea agronomică, aceste deșeuri vegetale pot fi folosite pentru a crea mulci, pături de frunze sau gropi/movile de compost, de exemplu, care pot fi folosite ca materie organică pentru cultura din următorul an. Asta înseamnă că aceste deșeuri pot avea valoare mare pentru cei care practică agricultura, mai ales dacă sunt deșeuri vegetale curate (frunze, legume stricate, etc.). Arderea acestor deșeuri face ca această valoare să dispară și să se transforme într-un element dăunător, de aceea este important de ținut cont și de acest aspect.

Legat de situația curentă din anul 2020, este foarte important să evităm cât mai mult arderea acestor deșeuri, în special din cauza pandemiei. Concentrația de particule PM2.5 a fost corelată în mai multe studii de rata de mortalitate sau de gravitatea bolii la cei care suferă deja de COVID-19. Din acest motiv, în alte zone din lume, cum ar fi și Carolina de Sud din America, de exemplu, autoritățile locale au interzis oamenilor să ardă resturi vegetale sau să facă focuri de tabără pentru a nu-i afecta pe cei care suferă deja de COVID. Este o măsură de precauție care nu necesită foarte mult efort de la multe persoane. În România, Profesorul Silviu Gurlui din Iași a găsit și el, la rândul lui, corelații între concentrația de PM10 (care sunt particule cu dimensiuni mai mari decât PM2.5) și numărul de cazuri de COVID-19 (vezi poză mai jos), ceea ce face ca această practică să înrăutățească și mai mult situația curentă.

Corelație între concentrația de oxid de azot și particule PM2.5 și numărul cazurilor de Coronavirus (studiu făcut de Profesorul Silviu Gurlui)

Corelând concentrații foarte mari de PM2.5 din această perioadă și faptul că cei din comunitatea locală sesizează, în ultima vreme, focuri de vegetație, putem înțelege că această practică poate fi extrem de nocivă și se adună la sursele deja existente precum traficul, încălzirea locuințelor, arderea plasticului/cauciucului și industria locală.

Drept urmare, Asociația Rădăuțiul Civic face apel la cei din comunitatea locală, rugând pe toată lumea să țină cont de aceste aspecte și să aibă în vedere că poluarea poate face victime printre cei cu sensibilități pulmonare sau cardiace, dar și faptul că persoanele infectate cu COVID-19 pot suferi complicații respiratorii. În final, reamintim că aceste practici sunt și ilegale, dar, chiar și dacă erau legale, nu trebuie să uităm că trebuie să avem grijă de cei care au probleme de sănătate, mai ales în perioada aceasta.

Facem apel în continuare și la cei care urmăresc măsurătorile sau sursele de poluare să ne transmită în continuare detalii ori de câte ori le găsesc, pentru a găsi împreună soluții mai bune pentru comunitate și pentru a fi mai informați cu privire la calitatea aerului în Rădăuți. Efortul nostru poate fi minim, dar efectul poate face o diferență enormă pentru comunitatea locală.

Erori și Incertitudini

Ca de fiecare dată, dorim să menționăm că aparatul, deși este unul foarte avansat și calibrat, are o precizie de 86% comparativ cu aparate avansate de laborator în anumite intervale, precizie pe care trebuie să o luăm în considerare de fiecare dată când raportăm și citim valorile de concentrație. Cu toate acestea, singurul lucru care s-ar putea schimba ar fi aproprierea de limita de 25 μg/m3 (mai aproape sau mai departe).

Dorim să precizăm că la toate aceste observații se adaugă și fenomenele meteorologice care pot juca un rol foarte important. Aceste fenomene sunt mai extreme în această perioadă, când temperatura a scăzut foarte tare. În plus, în diferite zone de munte și depresiuni, au fost prezente inversiuni termice, ceea ce înseamnă că fumul și particulele stau la nivelul solului. Momentan, aceste fenomene sunt foarte complexe și dificil de urmărit cu un singur aparat, ceea ce creează incertitudini cu privire la concluziile care pot fi trase din măsurătorile de până acum.

În final, menționăm faptul că acest aparat este instalat în centrul orașului, fiind înconjurat de diferite surse locale de poluare (precum hornurile caselor din jur ș.a.) și este atașat de un perete care este încălzit în interior, ceea ce face ca măsurătorile să fie diferite față de alte zone din oraș. Este important de ținut cont de acest detaliu la interpretare.

  1. Neutralitatea arderii biomasei este încă sub semnul întrebării la nivel internațional și implică un sistem mult mai complex, ce include transport, procesare etc. Vezi exemplu aici.

Comments

comments