Zeci de rădăuțeni şi cetățeni din comunele apropiate au venit astăzi, 24 august 2018, să viziteze Templul evreiesc din Rădăuți, într-o vizită tematică ce a avut drept obiectiv o mai bună cunoaştere a istoriei Rădăuțiului şi a diversității culturale şi etnice a oraşului.
Rădăuțiul este cunoscut pentru diversitatea sa culturală, etnică și religioasă, fiind un exemplu de bună comuniune a oamenilor. Credem că este important să ne cunoaștem istoria și orașul, și așa a luat ființă această inițiativă. În acest an, pe data de 30 mai, când a avut loc prima ediție a Festivalului Limbii și Teatrului Idiș, în incinta sinagogii din Rădăuți a fost deschisă o nouă arie dedicată Muzeului evreilor din sudul Bucovinei.
Templul evreiesc din Rădăuți a fost construit
în anul 1883 și este, în prezent, inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava.
Primii evrei au sosit în târgul Rădăuți la sfârșitul secolului al XVIII-lea venind din Galiția, dar și din localități ca Siret, Storojineț, Cernăuți, Suceava, Mihăileni sau Gura Humorului. Negustorul Iossel Reichnenberg, sosit în 1796, este primul evreu cunoscut aici. Registrul de taxe din 1807 consemnează existența a trei familii evreiești la Rădăuți.
Autoritățile austriece nu au încurajat instalarea familiilor evreiești la Rădăuți. În anul 1816, contele Hardegg, trimisul Curții Imperiale, a sosit la Herghelia din Rădăuți și a dat ordin ca evreii să fie alungați din localitate. Ordinul nu a fost pus însă în aplicare, iar numărul evreilor de aici a continuat să crească. În anul 1821, s-a deschis în localitate o cârciumă pentru evrei. În 1830 s-a deschis prima sinagogă, ulterior achiziționându-se și spațiu pentru un cimitir.
Rădăuțiul a fost ridicat la rang de oraș în anul 1852, iar prin Constituția Imperiului Austro-Ungar din 1867 li s-a acordat evreilor cetățenia statului dualist austro-ungar. Pentru a se înțelege importanța comunității evreiești din Rădăuți, trebuie spus că din cei 11.162 locuitori ai orașului în 1880, evreii reprezentau 30.9% din populație (3.452 locuitori). [2] În anul 1888 comunitatea evreiască număra 523 de familii, care dispuneau de un templu, opt case de rugăciune (sinagogi) și șase școli oficiale. [3] În anul 1910 locuiau în oraș 5.940 de evrei, 5.256 de germani și 4.456 de români.
Dacă la recensământul din anul 1930, din populația de 21.000 a Rădăuțiului, 7000 erau români, 7000 evrei, iar 7000 alte naționalități, astăzi comunitatea de evrei din Rădăuți mai numără 42 de membri, dintre care doar 3 născuți din ambii părinți evrei. Peste 9000 de evrei din zona Rădăuțiului au fost trimişi în Transnistria, fiind deportați în anul 1941.
În toamna anului 1941, au fost deportați din Bucovina 91.845 de evrei, din ordinul lui Ion Antonescu, dintre care 9.169 erau din Rădăuți, fiind trimiși în Transnistria. O placă comemorativă poate fi văzută chiar la intrarea în Templul Evreiesc, pe peretele exterior.
Din cei 9.169 de evrei deportați în octombrie 1941 în Transnistria, aproximativ 2000 au fost evreii din Siret care în prima faza au fost deportați la Craiova și Calafat, readuși în Bucovina de Sud, dar nu la Siret, ci la Rădăuți, de unde au plecat în Transnistria.
Participanții au avut ocazia să asculte o prezentare a domnului Igo Koffler, Preşedintele comunității evreieşti din Rădăuți şi a domnului profesor Daniel Hrenciuc, profesor de istorie la Colegiul Tehnic Rădăuți. Participanții au avut ocazia să viziteze și Muzeul Evreilor din Sudul Bucovinei, deschis în acest an în incinta Templului Evreiesc.
În Bucovina se mai văd și astăzi urmele comunității evreiești. De exemplu, Templul evreiesc din Câmpulung este o altă mărturie a acestei comunități. În Rădăuți mai există unele construcții evreiești, multe aflate într-o stare avansată de degradare, din păcate.
Dat fiind interesul mare arătat la acest eveniment, vom încerca să inițiem şi alte astfel de activități.