Cum a arătat activitatea parlamentarilor de Suceava în cifre, în ultimii 4 ani? Cerem tuturor candidaților din 2020 să își publice CV-urile. UPDATE – Cele trei răspunsuri primite

Update: În urma demersului nostru, am primit răspunsuri doar de la 3 candidați / formațiuni, astfel:

1. De la domnul Cătălin Nechifor, candidat PRO România

Am răspuns e-mail-ului și am întrebat dacă putem primi și restul CV-urilor de la ceilalți candidați PRO România, dar nu am mai primit niciun răspuns.

Atașăm CV-ul său aici.

2. De la Alianța USR PLUS Suceava, care ne-a transmis un link către lista candidaților și CV-urile lor.

Aici este link-ul transmis: https://usrplussuceava.ro/

3. De la Partidul Verde, care ne-a transmis doar o listă cu fotografiile și numele candidaților, iar când am întrebat de CV-uri, nu a mai răspuns.

Atașăm documentul care nu conține CV-urile, ci doar numele și fotografiile, disponibil aici.

Toate celelalte formațiuni politice județene NU AU RĂSPUNS solicitării noastre de a trimite CV-urile candidaților: PSD Suceava, PNL Suceava, ALDE Suceava, PMP Suceava, AUR etc. Dacă înainte de alegeri, acesta este respectul pentru societatea civilă, la ce ar trebui să ne așteptăm după alegeri? Vom continua să urmări activitatea celor aflați în funcții publice și vă invităm să faceți la fel.

TEXTUL INIȚIAL AL ARTICOLULUI

În data de 6 decembrie 2020 vom alege un nou Parlament. Înainte de a face asta, credem că e important să vedem cum a arătat activitatea aleșilor noștri în ultimii 4 ani, în cifre.

Parlamentul are 465 de parlamentari: 329 de deputați și 136 de senatori. Numărul de mandate din fiecare județ este stabilit în funcție de populația acelei circumscripții. Un senator reprezintă 168.000 de locuitori, iar un deputat, 73.000 de locuitori.

Județul Suceava are 10 deputați și 4 senatori, iar un lucru important de menționat este că toți parlamentarii reprezintă toți cetățenii României, nu doar cei din circumscripția care i-au ales.

Activitatea aleșilor, în cifre

Colega noastră, Alexandra Burgheaua, absolventă a Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți și studentă la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării în cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca a realizat o analiză a activității parlamentarilor, conform cifrelor disponibile pe site-ul Camerei Deptutaților și Senat, cu datele valabile din perioada 2016 – 16 noiembrie 2020.

Menționăm că această analiză a cifrelor nu oferă o perspectivă completă asupra activității și nici a calității activității deputaților și senatorilor.

Dacă unii deputați sau senatori au avut un număr mare de propuneri legislative, e posibil ca ele să fie de o calitate îndoielnică sau poate chiar declarate neconstituționale ulterior sau invers, așa că e nevoie de o analiză mai aprofundată, dar chiar și așa, credem că este important ca cetățenii să cunoască aceste cifre și să îi responsabilizeze pe aleșii lor, nu doar din patru în patru ani, prin vot, ci în fiecare zi.

De asemenea, vă încurajăm să urmăriți activitatea aleșilor, să vedeți cum vorbesc, ce spun, ce poziții au față de subiecte importante, care e profilul lor moral, profesional, intelectual, ce preocupări au, ce limbaj folosesc etc. Analiza noastră a centralizat datele de pe cele două pagini ale Camerei Deputaților și Senatului (www.cdep.ro și www.senat.ro) care arată activitatea celor 14 parlamentari de Suceava.

Cum arată activitatea parlamentarilor de Suceava în cifre din ultimii 4 ani?

Conform art. 61 din Constituția României  „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, fiind alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat” și are următoarele funcții: 

  • reprezentarea poporului;
  • adoptarea legilor (actelor normative);
  • controlul puterii executive.

 Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.

 Organizarea internă a Parlamentului și funcționarea acestuia sunt reglementate, la nivel de principiu, în Constituție (art. 64) și, în detaliu, în Regulamentul Camerei Deputaților (art. 1– 83), în Regulamentul Senatului (art. 1–82), și în Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului. Regulamentul propriu al fiecărei camere este adoptat prin hotărâre cu votul majorității membrilor Camerei respective.

      Mandatul parlamentar are o durată de 4 ani, rezultat în urma alegerilor. Funcția de deputat sau de senator este o funcție de demnitate publică. Din 2016 până în prezent județul Suceava a avut un număr de 14 reprezentanți în Parlamentul României, dintre care 10 deputați și 4 senatori, după cum urmează:

Pentru o a realiza o analiză cantitativă a activității reprezentanților județului Suceava în Parlamentul României, am utilizat indicatori precum: 

  • Numărul de luări de cuvânt;
  • Numărul de declaratii politice depuse în scris;
  • Numărul de propuneri legislative initiate;
  • Procentul de legi promulgate din cele inițiate;
  • Numărul de întrebari si interpelari;
  • Numărul de moțiuni.

Care sunt etapele unei proceduri legislative?

1.   Inițiativa legislativă;

2.   Avizarea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative;

3.   Examinarea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative în comisiile parlamentare:

3.1. Dezbaterea și votarea proiectului de lege sau a propunerii legislative în prima Cameră a Parlamentului.

3.2. Dezbaterea și votarea proiectului de lege sau a propunerii legislative în Camera decizională.

4.   Reexaminarea legii

5.   Promulgarea legii

6.   Publicarea legii în Monitorul Oficial al României.

Dintre propunerile legislative inițiate de parlamentarii din Suceava, nu toate acestea au devenit legi. Pentru a identifica în ce măsură propunerile inițiate au devenit și legi, am creat graficul de mai jos care ne indică procentul de legi promulgate din cele inițiate.

Procentele sunt explicabile și prin raportare la partidele care au deținut majoritatea parlamentară în acești patru ani (majoritatea votând legile inițiate de parlamentarii săi și mai puțin cele inițiate de parlamentarii opoziției).

Intervenții / luări de cuvânt

La dezbaterea generală, inițiatorul prezintă motivele care au stat la baza promovării proiectului de lege sau a propunerii legislative, după care urmează prezentarea raportului comisiei permanente sesizate pe fond de către președintele comisiei. Atunci când în raportul comisiei sesizate există amendamente admise sau respinse, camerele trec la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative. Amendamentele și articolele se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenți (majoritate simplă). 

Luările de cuvânt reprezintă intervențiile pe care le au membrii Parlamentului la ședințele camerelor, aducând argumente pentru a susține sau combate o propunere legislativă care se dezbate în ședința respectivă.

Din graficul de mai jos se poate observa că deputatul Ștefan-Alexandru Băișanu are cele mai multe intervenții în ședințele Camerei Deputaților, iar la polul opus se află deputații Dumitru Mihalescul și Bogdan Gheorghiu, cu câte 8 intervenții fiecare. Iar în Senat, Ioan Stan a avut cele mai multe intervenții.

Moțiuni simple

Moțiunea simplă exprimă poziția Camerei cu privire la o problemă de politică internă sau externă, sau poate viza o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Aceasta asigură exercitarea funcției de control a Parlamentului asupra Guvernului, moțiunile simple adoptate fiind publicate în Monitorul Oficial. Acestea exprimă o poziție a Parlamentului cu privire la un membru al Guvernului sau o problemă generală, fără însă să conducă la demiterea respectivului membru.

  • La Senat: poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul senatorilor;
  • La Camera Deputaților: poate fi inițiată de cel puțin 50 de deputați;

În graficul de mai jos se poate observa că deputații Ioan Bălan și Angelica Fădor au promovat 25 de moțiuni, după care urmează deputații Dumitru Mihalescul și Bogdan Gheorghiu cu 24 de moțiuni. La polul opus se află deputatul Emanuel-Iuliu Havrici cu o moțiune promovată, Maricela Coboz cu 2 moțiuni și Alexandru Rădulescu cu 2 moțiuni.

În mod similar, moțiunile au fost inițiate mai mult de opoziție, având în vedere că în cea mai mare parte a celor 4 ani, guvernarea a aparținut majorității parlamentare PSD – ALDE.

Care sunt beneficiile unui parlamentar?

Cei 465 de deputați și senatori care vor fi aleși pe 6 decembrie 2020 vor avea patru ani în care lunar vor încasa câteva zeci de mii de lei.

  • Indemnizația este cuprinsă între 11.000 și 14.000 de lei net;
  • Deputații și senatorii mai adaugă venituri din diurnă, cazare, transport și telefon, dar și cheltuielile decontate de Parlament pentru activitatea din teritoriu.
  • În total, un parlamentar poate câștiga lunar până la 40.000 de lei. 

Parlamentarii beneficiază lunar și de o sumă importantă pentru cazare. Suma este acordată lunar, pe toată durata mandatului și nu poate fi mai mică „de jumatate din indemnizatia bruta a deputatului, respectiv al senatorului”, adică cel puțin 10.000 de lei lunar.

Parlamentul acoperă și chiria birourilor parlamentare ale deputaților și senatorilor, facturile la utilități și salariile personalului angajat.

Cât lucrează un parlamentar?

Un deputat sau un senator își desfășoară activitatea în Parlament, în medie, 3 zile pe săptămână, iar restul activității și-o desfășoară în teritoriu.

Pensiile speciale ale parlamentarilor

Potrivit legii, „deputaţii şi senatorii care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, (…) sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu prevederile aceleaşi legi sau ale altor legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat.”

Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt cuprinse între 2.000 și 13.000 de lei în funcție de numărul de mandate. În fiecare lună, Parlamentul plătește pensii speciale foștilor parlamentari în valoare de aproximativ 1 milion de euro.

Cine sunt candidații la un post de parlamentar în anul 2020 în județul Suceava

Am centralizat cu ajutorul informațiilor din mass-media lista candidaților la parlamentare din anul 2020, pe care o prezentăm mai jos.

Cerem tuturor candidaților să își publice CV-urile

În plină pandemie, campania electorală s-a mutat în online, dar prea puțini oameni au avut ocazia să-i cunoască pe candidații care vor să devină deputați sau senatori și să adopte legi aplicabile nouă, tuturor. De aceea, astăzi lansăm un apel deschis către toate partidele politice și toți candidații independenți să ne trimită CV-urile candidaților la adresa [email protected] până sâmbătă la ora 12:00 cel târziu, sau să ne trimită link-ul unde au publicat aceste CV-uri.

Vrem să vedem ce realizări au cei care aspiră la o demnitate publică de o asemenea importanță, ce expertiză au și în ce domenii, ce îi recomandă pe aceștia pentru a ocupa o funcția de deputat sau senator.

Vom publica sâmbătă după-amiază toate răspunsurile partidelor politice și candidaților.

Considerăm un asemenea dialog și demers civic un semn de normalitate într-o democrație europeană.

Dragi prieteni,

Un popor informat este un popor puternic, de aceea vă îndemnăm să mergeți cu toții la vot și să alegeți în cunoștință de cauză, pe cei care vă reprezintă cel mai bine, pentru că schimbarea în România începe cu fiecare dintre noi, iar votul este arma cea mai puternică într-o democrație.

O analiză realizată de echipa Rădăuțiul Civic

Distribuie și altor prieteni:
error20
fb-share-icon0
Tweet 20
fb-share-icon20

Trackback-uri și pingback-uri 1

  1. Raport de activitate: Anul 2020 în Comunitatea Rădăuțiul Civic - un an al solidarității și al puterii colective - Rădăuțiul civic

Comentariile sunt închise.