I. Context
Totul a început în anul 2019, de la un depozit de deșeuri din comuna Satu Mare, jud. Suceava. Mai mulți cetățeni și persoane din comună ne-au semnalat faptul că:
- acea la gropă de deșeuri, deși închisă de ceva timp, există în continuare activitate;
- că acea groapă de deșeuri este poziționată chiar în zona unui pârâu care străbate comuna;
- că în timpul verii, mirosurile sunt de nesuportat;
În luna mai 2019, situația arăta exact așa.
Am scris Agenției pentru Protecția Mediului Suceava și am întrebat ce autorizații de mediu există, care este valabilitatea lor și care este situația acestui depozit de deșeuri.
Am aflat atunci că operatorul de salubritate din Mun. Rădăuți, Servicii Comunale S.A., nu încetase activitatea și nici nu transmisese niciun document către APM Suceava în acest sens. Am obținut atunci cele patru autorizații de mediu primite de Servicii Comunale S.A. Rădăuți pentru depozitele de deșeuri din comuna Satu Mare, pe care le puteți consulta mai jos:
II. Controalele Gărzii de Mediu – informații publice doar uneori
Am vrut apoi să înțelegem cum anume și-a făcut treaba o altă instuție a statului român, creată cu scopul de a proteja mediul înconjurător. Prin urmare, am solicitat Gărzii de Mediu să ne spună ce controale a realizat, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public.
În perioada 2016 – 2019, Garda de Mediu Suceava a realizat 28 de inspecții la acel depozit și a constatat doar în două cazuri nereguli, aplicând sancțiunea avertismentului după cum se poate observa și din răspuns.
În privința proceselor verbal de control ni s-a comunicat inițial că acestea conțin date cu caracter personal, și sunt exceptate de la accesul publicului.
Un astfel de argument nu era valid, așa că am făcut o reclamație adminsitrativă arătând că și Înalta Curte a stabilit că o instituție publică nu poate refuza accesul la un document doar pentru că ar conține date cu caracter personal, soluția fiind anonimizarea lor și am mai arătat că numele și prenumele comisarilor care și-au exercitat atribuțiile de control sunt informații publice, neputând fi considerate „date cu caracter personal exceptate de la comunicare”.
După această reclamație administrativă, am primit actele de control din perioada 2016-2019 (note de constatare și rapoarte de inspecție), pe care le regăsiți aici. Din lipsă de resurse, am oprit atunci documentarea la acea etapă.
III. Trei ani mai târziu, povestea continuă
În luna ianuarie 2023, un activist civic cunoscut sub numele de „Activistul buzoian” a documentat și a descoperit că acel depozit de deșeuri nu doar că era în continuare activ, dar se și îngroapau deșeuri, aspect care constituie o infracțiune potrivit legii.
Am reluat întrebările către Garda de Mediu Suceava în legătură cu activitatea de control și am aflat că:
- activitatea acelui depozit era sistată din anul 2019;
- că între timp au mai existat controale și că:
- în 2020, Servicii Comunale a fost sancționată cu avertisment și amendă de 50.000 lei;
- în anul 2021, s-au aplicat două amenzi de câte 100.000 lei;
- în anul 2022, s-a aplicat o amendă de 50.000 de lei;
- în anul 2023, s-au aplicat două amenzi în cuantum de 170.000 de lei;
Ulterior, unele amenzi au fost contestate și transformate în avertisment.
- Garda de Mediu a depus și o plângere penală în anul 2021 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți pentru faptele care reprezentau infracțiune, iar în anul 2022 compania a fost „informată” că activitatea sa constituie infracțiune.
Am solicitat apoi copii după acele acte de constatare, ca să înțelegem exact ce s-a verificat și cum anume s-au făcut verificările la acest depozit de deșeuri și dacă întreaga poveste nu a fost acoperită chiar de o instituție a statului.
IV. De această dată, Garda de Mediu refuză să comunice copii după actele de control. Aflăm de un ordin la nivel național care blochează accesul publicului la informația de mediu.
Ni s-a răspuns în cea de a doua adresă că există un Ordin al Ministrului Mediului nr. 464/2009 prin care publicul poate avea acces doar la „registrele controalelor”, „la sediul Gărzii de Mediu”.
Am acționat în instanță Garda de Mediu solicitând copii după acele acte de control și am pierdut litigiul întrucât la nivel național există un Ordin al Ministrului Mediului care limitează accesul publicului la informații de mediu, în ciuda legislației naționale (Legea nr. 544/2001, a prevederilor din Constituția României) sau a unor angajamente internaționale pe care România le-a luat prin instrumente cum ar fi Convenția de la Aarhus în domeniul mediului.
Într-o astfel de situație, instanța de judecată nu poate invalida un act normativ cum e Ordinul Ministrului Mediului menționat, așa că soluția rămânea anularea sa într-un proces separat (o excepție de nelegalitate neputând fi admisă). Cu toate acestea, instanța putea aplica cu prioritate Convenția de la Aarhus care cuprindea standarde mai favorabile decât acel ordin al ministrului mediului, însă n-a menționat acest lucru în motivare.
Prin urmare, ne rămânea anularea, pe cale separată, a acelui ordin al Ministrului Mediului care restricționa accesul la informația de mediu și la datele despre cum anume desfășoară Garda de Mediu activitatea de control.
V. Nici companiei de salubritate nu-i place transparența. Date comunicate abia după un litigiu câștigat în instanță
Am vrut să înțelegem fluxul și cantitățile de deșeuri colectate de compania de salubritate și transportate la acel depozit, așa că am cerut datele despre colectarea de deșeuri din Mun. Rădăuți. Am fost refuzați, așa că am ajuns în instanță și am câștigat litigiul și la Tribunalul Suceava și la Curtea de Apel Suceava și am aflat în final informațiile „secrete” și anume: ce cantități de deșeuri se colectează în Mun. Rădăuți. Informațiile arătau cam așa:
A fost nevoie de aproape un an pentru ca cetățenii unui oraș să afle ce cantități de deșeuri se colectează.
Am sancționat recent și refuzul administratorului companiei de a declanșa o procedură discplinară față de angajatul care a refuzat să comunice informațiile de interes public.
VI. Acțiunea împotriva Ordinului Ministrului Mediului nr. 464 din 21 aprilie 2009
Am depus plângere prealabilă și apoi acțiune împotriva Ministerului Mediului. Normele criticate din Ordinul Ministrului Mediului nr. 464/2009 de care Garda de Mediu s-a prevalat pentru a nu transmite copii după procesele verbale de control, rapoartele de inspecție, notele de constatare erau următoarele:
În data de 3 iulie 2024 am câștigat procesul pe fond, la Curtea de Apel Suceava împotriva Ministerului Mediului. E o victorie după o documentare începută acum 5 ani de zile, însă e o victorie de etapă, sistemică. Dacă vom anula acest ordin, se va elimina o barieră pentru ca toți cetățenii din România să știe cum anume își face treaba Garda de Mediu atunci când controlează activitatea unor instituții publice, unor companii publice sau unor agenți comerciali.
VII. De ce e important ca soluția de la Curtea de Apel Suceava să fie menținută și la Înalta Curte?
În data de 24 iulie 2024, Ministerul Mediului a depus recurs, urmează să ne judecăm la Înalta Curte de Casație și Justiție și sperăm să menținem această soluție de fond, de anulare a acelor norme.
Această victorie de etapă cu impact național este importantă pentru că dacă soluția va fi menținută, cetățenii vor putea verifica efectiv cum anume Garda de Mediu își face treaba în diverse județe din țară, dacă controalele sunt riguroase sau dacă, din contră, diverse situații sunt mușamalizate în colaborare cu autoritățile locale, cu companiile publice sau diverși operatori privați.
Nu am înțeles nici până astăzi de unde această rezistență a Gărzii de Mediu Suceava și a operatorului de salubritate de a furniza accesul la niște date de bază despre activitatea lor.
În timp ce documentam acest caz de la Suceava, în luna martie 2023, DNA Suceava a reținut 3 dintre cei 4 comisari ai Gărzii de Mediu Botoșani, pentru presupuse fapte de corupție legate de modul în care erau efectuate controalele la agenți economici sau la unități administrativ-teritoriale, iar în februarie 2024 a fost pronunțată prima condamnare în această situație.
Sperăm să menținem soluția de fond și la Înalta Curte de Casație și Justiție. Cetățenii din România, oriunde ar fi în țară, au dreptul de a afla în detaliu cum sunt controlate activitățile care au impact asupra mediului.
Vă vom ține la curent!
Echipa Rădăuțiul Civic
Lasă un răspuns