Cazul unui comentariu antisemit, infracțiunea de incitare la ură și soluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți

În decembrie 2025, la postarea prin care era omagiat Bondy Stenzler, rădăuțean de origine evreiască și fondator al trupei Roșu și Negru, un utilizator a scris că e „păcat că nu a trecut ăla mic cu mustăcioară prin Rădăuți”. Am sesizat Parchetul, Poliția și CNCD. Șase luni mai târziu, procurorul a constatat că fapta este infracțiune. A renunțat la urmărirea penală pentru că autorul a recunoscut, a regretat și și-a cerut scuze, nu pentru că ar fi fost o glumă. Judecătoria Rădăuți a confirmat soluția.

Ce s-a întâmplat

• 2 decembrie 2025. Asociația Rădăuțiul Civic, alături de un alt cetățean cu origini rădăuțene, rudă a persoanei omagiate, au sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, IPJ Suceava și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Mesajul era postat la un omagiu adus unei persoane de origine evreiască, într-un oraș din care au fost deportați mii de evrei în timpul Holocaustului. O rudă a persoanei omagiate a depus, separat, o sesizare cu același obiect.

• 5 decembrie 2025. Parchetul a înregistrat dosarul nr. 5624/138/P/2025 și l-a trimis spre cercetare la IPJ Suceava, Serviciul de Investigații Criminale.
• 18 decembrie 2025. Poliția a început urmărirea penală pentru infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare (art. 369 Cod penal).
• Ianuarie–februarie 2026. Autorul a fost identificat, un bărbat de 52 de ani din județul Suceava, stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie, și a fost audiat în calitate de suspect. A recunoscut în totalitate fapta. A declarat că a perceput mesajul ca pe o „glumă deplasată”, că nu aderă la ideologii naziste, și-a cerut scuze față de comunitatea evreiască și a încercat să șteargă comentariul, care fusese deja eliminat de administratorii grupului.
• 27 mai 2026. Procurorul a dispus renunțarea la urmărirea penală. Suspectul suportă cheltuielile judiciare, 200 de lei. Ordonanța a fost trimisă spre confirmare judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Rădăuți (dosar nr. 3273/285/2026), iar asociația a comunicat instanței, la 15 iulie 2026, că este de acord cu soluția. Instanța a confirmat ordonanța, iar soluția este definitivă.

Ce a constatat procurorul?

Ordonanța de renunțare la urmărire penală confirmă că mesajul este o manifestare publică prin care se exprimă regretul că politicile de exterminare ale regimului nazist nu au fost aplicate la Rădăuți și că regimul nu a durat mai mult. Descrierea eufemistică („ăla mic cu mustăcioară”) nu schimbă nimic: în contextul istoric și politic, referirea la Adolf Hitler este evidentă. Autorul nu s-a limitat la o critică politică, ci a ales deliberat momentul decesului unei persoane de etnie evreiască pentru a propaga un mesaj care glorifică Holocaustul.

Procurorul a reținut că astfel de postări au caracter viral, pot genera un climat de insecuritate pentru comunitatea vizată, iar acceptarea lor „sub paravanul libertății de exprimare” ar aduce atingere demnității umane și ordinii publice. Concluzia: fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Renunțarea la urmărirea penală nu înseamnă că nu s-a întâmplat nimic

Potrivit art. 318 din Codul de procedură penală, pentru infracțiuni pedepsite cu cel mult 7 ani de închisoare, procurorul poate renunța la urmărirea penală atunci când constată că nu există un interes public în continuarea ei. În acest caz, criteriile au fost: fapta a fost un act izolat, autorul nu are antecedente, a recunoscut imediat, a regretat și și-a cerut scuze. Procurorul a apreciat că funcția preventiv-educativă a procesului penal a fost deja îndeplinită.

Renunțarea nu este o achitare și nici o constatare că fapta nu există. Este o soluție de oportunitate, dispusă după ce fapta a fost calificată drept infracțiune. Diferența dintre acest caz și unul care ajunge în instanță nu stă în gravitatea mesajului, ci în conduita autorului după fapta.

De ce am făcut o sesizare?

Nu am urmărit pedepsirea unui om. Nici ruda persoanei omagiate nu a cerut condamnare sau despăgubiri; a spus că esențial este ca autorul să înțeleagă gravitatea faptei. Am vrut ca astfel de mesaje să nu mai fie tratate ca „glume” într-o comunitate care a fost multietnică și multireligioasă timp de secole și în care Holocaustul nu este o abstracțiune, ci istorie locală.

Libertatea de exprimare nu este un drept absolut. Constituția (art. 30 alin. 7) interzice expres îndemnul la ură națională, rasială sau religioasă și incitarea la discriminare, iar Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art. 10) permite limitarea exprimării pentru protejarea drepturilor altora. Mesajul din acest caz s-a aflat exact în afara acestor limite, iar organele statului au confirmat-o.

Ce puteți face dacă vedeți astfel de mesaje

• Păstrați dovada. Captură de ecran cu data, numele contului și link-ul postării. Comentariile dispar repede, dar autorul poate fi identificat și după ștergere.
• Sesizați Parchetul sau Poliția. Nu trebuie să știți cine este autorul; identificarea este treaba organelor de urmărire penală. Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți poate fi sesizat pe e-mail la [email protected], iar IPJ Suceava la [email protected].
• Sesizați CNCD, dar cu petiție completă. CNCD nu procesează un simplu e-mail. Petiția trebuie să conțină datele părților, obiectul, criteriul discriminării, motivele de fapt și de drept, dovezile și semnătura (olografă sau electronică calificată), conform art. 11 din Ordinul CNCD nr. 27/2024. Prima noastră sesizare a fost returnată exact din acest motiv.
• Raportați și platformei. Nu înlocuiește sesizarea, dar mesajul dispare mai repede din spațiul public.