El este domnul Gheorghe Cîrdei, 68 de ani, pensionar, venit lunar de 780 de lei pe lună, pensionat pe caz de boală. Ne-a contactat la finalul lunii martie, când a venit la un eveniment pe care l-am organizat la Galeria de Artă – o dezbatere despre Europa și viitorul ei. Ne-am bucurat când l-am văzut în sală, dincolo de tinerii care erau interesați de acel subiect. Venise să ne spună povestea sa și să ne ceară ajutorul.
Domnul Cîrdei a locuit timp de 40 de ani în Rădăuți, pe Str. Ion Creangă nr. 13 (în apropiere de Strada Putnei), iar în anul 2007 a fost nevoit să se mute din acea locuință, întrucât imobilul a fost retrocedat fostului proprietar, moștenitorii unui etnic evreu care locuise anterior acolo și căruia locuința i-a fost naționalizată de regimul comunist.
În momentul evacuării, domnul Cîrdei a fost mutat în locuința din Piața Unirii nr. 57, o locuință aflată într-o veche clădire evreiască din centrul orașului care se află în stare avansată de degradare, fără apă curentă, fără grup sanitar, canalizare și fără racord la încălzirea orașului.
I s-a spus că soluția este una temporară, dar după mai bine de 10 ani, domnul Cîrdei a rămas doar cu promisiunile. În urma nenumăratelor petiții, i s-a comunicat fie că cererile „vor fi analizate cu prioritate” (Răspunsul nr. 20.234 din 10.06.2013) sau că „având în vedere starea clădirii în care și dumneavoastră locuiți, s-a stabilit, ca în ordinea stării de degradare a apartamentelor (din interior) să vă fie repartizate alte locuințe” (Răspunsul nr. 707/05.02.2018). Nimic nu s-a întâmplat după toate aceste promisiuni.
Locuința socială și condiții care sunt greu de imaginat
L-am urmat pe domnul Cîrdei care a insistat să ne arate unde locuiește. E greu de imaginat și de descris în cuvinte. De curând, publicația Jurnal de Rădăuți scria într-un articol că acea bramă e un loc pe care n-ar vrea ca străinii să-l vadă. Imaginați-vă cum e să trăiești acolo.
Intrarea în bramă 
Vedere dinspre Piața Unirii 
Intrare în bramă 
Drumul care duce spre bazar
După intrare, te lovește o imagine dezolantă. În dreapta este scara care duce spre locuința domnului Cîrdei. De curând, din clădire s-a dărmânat un perete întreg, cum se poate vedea în ultima imagine, au început să cadă bucăți din ea, iar acoperișul e putred.
Am urcat pe scări, și ajungând la etaj am observat că partea din lemn a balcoanelor și calea de acces sunt aproape putrede, reprezentând un pericol pentru cel care trece zilnic pe acolo, dar și pentru riveranii care trec zilnic prin acea bramă pentru a ajunge mai repede la piață, riscând că acesta să se prăbușeașcă peste ei.
Colțul clădirii care s-a dărâmat de curând 
Bucată din clădire dărâmată 
Scara pe care se urcă la locuința socială a domnului Cîrdei 
Starea lemnului de la balcon, zona circulabilă
Prin acea zonă sunt foste sedii de partide politice, spații abandonate, lăsate în paragină.
Fostul sediu al PRM Rădăuți 
Fostul sediu al Partidului Conservator, Rădăuți
Drumul spre locuința socială 
Improvizație, ca să nu se rupă podeaua cu totul
Am ajuns și în locuința domnului Cîrdei. Condițiile în care trăiește sunt greu de imaginat. Se încălzește cu o sobă pe lemne care scoate fum în încăpere, existând riscul unei intoxicații cu monoxid de carbon sau chiar deces, soba fiind singura soluție prin care poate face față frigului de peste iarnă.
Vedere de sus 
Tavanul de la intrare 
Locuința socială, încălzită cu sobă cu lemne 
Tavanul din locuință, cu infiltrații, cu risc de prăbușire
Un drept pe care legea îl conferă
Conform legii, pentru că domnul Cîrdei era un chiriaș evacuat prin procesul de retrocedare, el avea dreptul la o locuință socială. Potrivit art. 1 alin. (1) din OUG nr. 74 din 28 iunie 2007 privind asigurarea fondului de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi sau care urmează a fi evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari:
(1) În cadrul strategiei de dezvoltare a fondului de locuinţe, consiliile locale vor urmări asigurarea fondului de locuinţe necesar pentru acoperirea cerinţelor pe plan local, având prioritate cererile formulate de chiriaşii evacuaţi sau care urmează a fi evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari.
Art. 2 din același act normativ arată că:
în vederea soluţionării cererilor persoanelor îndreptăţite privind repartizarea unei locuinţe, autorităţile administraţiei publice locale stabilesc măsurile necesare pentru luarea în evidenţă şi pentru analiza solicitărilor primite. (…)
(2)La stabilirea criteriilor se va ţine seama de prevederile art. 1 alin. (3) şi (4) şi, respectiv, ale art. 42 din Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cadrul fiecărui criteriu, la stabilirea ordinii de ierarhizare a cererilor se vor avea în vedere:a) condiţiile de locuit ale solicitanţilor;
b) numărul copiilor şi al celorlalte persoane care gospodăresc împreună cu solicitanţii;
c) starea sănătăţii solicitanţilor sau a unor membri ai familiilor acestora;
d) vechimea cererilor.
Potrivit art. 28 din Legea nr. 114/1996 – Legea locuinței – proprietarul are următoarele obligaţii:
a) să predea chiriaşului locuinţa în stare normală de folosinţă;
b) să ia măsuri pentru repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi de funcţionalitate a clădirii pe toată durata închirierii locuinţei;
c) să întreţină în bune condiţii elementele structurii de rezistenţă a clădirii, elementele de construcţie exterioare ale clădirii (acoperiş, faţadă, împrejmuiri, pavimente), curţile şi grădinile, precum şi spaţiile comune din interiorul clădirii (casa scării, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scări exterioare);
d) să întreţină în bune condiţii instalaţiile comune proprii clădirii (ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apă, de canalizare, instalaţii de încălzire centrală şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze, centrale termice, crematorii, instalaţii de colectare a deşeurilor, instalaţii de antenă colectivă, telefonice etc.).
Ce este o locuință socială?
Potrivit Legii nr. 114/1996 privind locuințele, locuința socială este acea locuință care se atribuie cu chirie subvenționată unor persoane sau familii, a căror situație economică nu le permite accesul la o locuința în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței.
Tot această lege menționează că locuințele sociale au niște suprafețe minime și niște dotări minime prevăzute de lege (e normal, rolul autorităților este să-l ajute pe cel aflat în nevoie, nu să-l pună în pericol).
Cine poate beneficia de o locuință socială?
Conform legii, au acces la locuință socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului salarial mediu net lunar pe total economie.
Locuințele sociale se repartizează de către autoritățile administrației publice locale care le au în administrare pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, în ordinea de prioritate stabilită potrivit legii, următoarele categorii de persoane: persoanele și familiile evacuate sau care urmează a fi evacuate din locuințele retrocedate foștilor proprietari, tinerii care au vârsta de până la 35 de ani, tinerii proveniți din instituții de ocrotire socială și care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradul I și II, persoanele cu handicap, pensionarii, veteranii și văduvele de război, beneficiarii prevederilor Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.
Ce fond locativ are Rădăuțiul? Câte locuințe sociale există?
De la cazul domnului Cârdei, am vrut să înțelegem mai bine ce fond de locuințe publice are Rădăuțiul, câte sunt locuințe sociale și în ce condiții se acordă ele.
Conform raportului anual de activitate din anul 2018 al primarului municipiului Rădăuți, pag. 46, în localitatea noastră au fost înregistrate anul în 2018 un număr de 387 unități locative ale primăriei, din care 177 spații de locuit la case și 210 la bloc (140 apartamente ANL, 27 apartamente din fondul locativ de stat, 43 apartamente sociale). În anul 2018, primăria a încasat chirii din aceste spații de locuit în valoare de 503.169 de lei, echivalentul a peste 100.000 de euro.
Ne întrebăm, din aceste sume chiar nu s-a găsit o minimă sumă pentru a aduce unele locuințe sociale într-o stare măcar decentă?
Am cerut mai multe detalii primăriei în acest sens legate de fondul locativ al Municipiului Rădăuți și anume:
- Locuințele ale căror proprietar este Municipiul Rădăuți și adresa acestora. Răspuns: veți putea regăsi lista completă a acestora aici. La nivelul Rădăuțiului, autoritățile dețin în proprietate 387 de locuințe.
- Dintre cele 387 de locuințe din fondul locativ, potrivit răspunsului primăriei, un număr de 97 de locuințe sunt locuințe sociale ale municipiului Rădăuți, cu un grad de ocupare de 100%.
Mai jos veți regăsi o hartă pe care am creat-o cu fondul locativ al Municipiului Rădăuți. Cu negru sunt trecute casele aflate în proprietatea municipiului, cu mov sunt trecute locuințele de la bloc (apartamentele) aflate în proprietatea municipiului. Cu galben sunt marcate cele 3 blocuri ANL, iar cu roz sunt trecute casele și apartamentele declarate de primărie drept locuințe sociale.
3. Am întrebat și care sunt criteriile în baza cărora se repartizează locuințele sociale și ni s-a răspuns că regulamentul în baza căruia se acordă locuințele sociale este la această adresă: http://primariaradauti.ro/wp-content/uploads/2016/01/SKM_364e16053009550.pdf
4. În final, am întrebat care este numărul de locuințe pentru tineri administrate de Primăria Rădăuți și ni s-a răspuns că sunt 140 de locuințe locuinte ANL cu gradul de ocupare de 100%.
Încăpățânarea pentru niște condiții care țin de normalitate
Domnul Cârdei, în vârstă de 68 de ani, cel de la care a plecat această analiză a noastră, locuiește la adresa din Piața Unirii nr. 57, locuință care apare, conform tabelului transmis de primărie, în categoria locuințelor din fondul locativ, nu în categoria locuințelor sociale.
Dacă potrivit răspunsului primăriei, toate locuințele sociale sunt ocupate 100%, nu știm dacă toate locuințele din fondul locativ sunt ocupate 100%, căci în aceeași clădire au locuit și alte persoane dar care s-au mutat între timp, în alte locuințe publice din Rădăuți.
În cazul său, legea menționează că se încheie un contract de închiriere pe 5 ani și se prelungește. În cazul de față, contractul este doar pe câte un an, iar în fiecare an se reînnoiește.
Tot legea spune că nivelul chiriei nu va depăși 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Deși domnul Cârdei are un venit de 780 de lei lunar, (10% însemnând 78 de lei), primăria i-a stabilit un cuantum al chiriei de 130 de lei pe lună. Din diferența rămasă de 650 de lei, trebuie să-și asigure traiul pentru o lună, să plătească energia electrică și altele.
După alte cereri, în luna iunie 2013, prin adresa nr. 20234/10.06.2013 i s-a comunicat că cererea de obținere a unui spațiu de locuit în imobilul de la adresa Str. Pictor Grigorescu nr. 20 „va fi analizată cu prioritate”. Deși îndeplinea toate condițiile din lege, iar criteriile (starea de sănătate, numărul membrilor familiei, vârsta, vechimea solicitării) erau în mod evident în favoarea sa, din motive necunoscute, acea locuință „nu a mai fost disponibilă”, însă alte persoane care locuiau tot acolo au reușit să se mute la acea adresă.
Domnul Cîrdei este singura persoană care încă locuiește acolo, în clădirea din care, din când în când, mai cade câte o bucată din zid.
În anul 2016, domnului Cârdei i s-a oferit o locuință la capătul orașului, pe str. 1 mai nr. 103, pe care a refuzat-o din cauza stării de sănătate și a izolării de accesul la lucuri de bază pentru vârsta sa de 68 de ani (o farmacie, un magazin alimentar). Nouă ne este greu să credem că din fondul locativ de peste 300 de locuințe ale Rădăuțiului, aplicând criteriile de mai sus din regulament (vârstă, stare de sănătate, persoane aflate în întreținere), tocmai cea mai îndepărtată și lipsită de acces la lucruri de bază i-ar fi fost repartizată domnului Cîrdei.
În luna noiembrie 2017 s-a făcut o anchetă socială, dar în raport nu s-a menționat nimic despre condițiile de locuire.
Între timp, soția l-a părăsit și a luat și copilul cu ea, din cauza condițiilor de locuire. Domnul Cârdei a rămas singur, în locuința pe care ați văzut-o, la 68 de ani. Cum e oare să muncești o viață, să ai nenorocul să fii chiriaș într-o locuință retrocedată, să fii evacuat și să ajungi la bătrânețe să locuiești la adresa Piața Unirii nr. 57 în condițiile de mai sus?
A mai făcut o încercare. În luna aprilie 2019, a scris din nou autorităților cerându-le informații despre fondul de locuințe sociale și solicitându-le să-i ofere o alternative, viața sa fiind în pericol. După ce s-a surpat un perete din clădire, primăria a pus o bandă roșie cu scopul de a bloca accesul în bramă și asta a fost tot. După 2 luni de zile, pe 6 iunie (deși termenul de răspuns e de 30 de zile, nu de 60), domnului Cârdei i se răspunde din partea Consiliului Local (nu și din partea primarului, autoritate distinctă) și i se comunică faptul că nu s-a luat nicio decizie, primarul municipiului invocând faptul că „domnul Cârdei dorește să locuiască numai în centru”.
Noi am simțit un sentiment de profundă nedreptate văzând cazul acestui om și dacă este ceva ce putem face, este să-i facem povestea cunoscută și să-l sprijinim, sperând că lucrurile se vor îndrepta înainte să fie prea târziu. Dacă doriți să-l cunoașteți și să-l ajutați, numărul său de telefon este următorul: 0757 982 493.
Solicităm autorităților locale să ia măsuri urgente pentru ca viața și siguranța acestui om care are dreptul la o locuință prin lege să nu mai fie puse în pericol!
Se spune că gradul de civilizație al unei societăți poate fi măsurat din felul în care o duc cei mai vulnerabili membri ai săi. În orașele civilizate, puținele clădiri istorice rămase, cu arhitectură deosebită, sunt valorificate și încântă ochiul fiecărui trecător. Nu și la noi, din păcate. Superba clădire din Piața Unirii a fost lăsată în paragină, așteptându-se, parcă dezintegrarea ei, cu tot cu nefericiții care stau acolo în condiții inumane.
O analiză realizată de Luca Ciubotaru, Asociația „Rădăuțiul Civic”, pornită de la un profund sentiment de nedreptate
20
0
20
20