Cum arată activitatea ISCTR Suceava, instituția care trebuie să verifice transporturile supraîncărcate? Răspunsuri parțiale, date lipsă, număr de controale crescut doar la presiunea societății civile

Având în vedere numeroasele nereguli sesizate de activiștii de mediu, în special cu privire la camioanele supraîncărcate cu lemn, am vrut să vedem cum arată activitatea instituției statului care trebuie să facă aceste controale și dacă are capacitatea să le facă sau nu.

După ce în anul 2020, ISCTR a sfidat pe toată lumea și legea accesului la informații de interes public, spunându-ne că toate datele statistice despre activitatea lor sunt informații clasificate (detalii aici), am trimis în luna iulie a acestui an o nouă solicitare și mai detaliată, întrebând ISCTR următoarele:

1. Numărul total de angajați ai Inspectoratului Teritorial nr. 3 (având drept arie de competență judeţele Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui şi Vrancea.
2. Numărul de angajați alocați județului Suceava ai Inspectoratului Teritorial nr. 3;
3. Numărul de inspectori și numărul de echipaje ale ISCTR care derulează efectiv în prezent acțiuni de verificare a respectării siguranței transporturilor rutiere şi protecției mediului, respectiv masele şi/sau dimensiunile maxime admise pe drumurile publice şi masele totale maxime autorizate, pe raza județului Suceava;
4. Numărul de acțiuni de control ale ISCTR în ultimii 3 ani – 2018, 2019, 2020 – (pe fiecare an în parte) pe raza județului Suceava.
5. Din numărul total de acțiuni de control pe raza județului Suceava, în câte cazuri s-au aplicat sancțiuni contravenționale în ultimii 3 ani (defalcat pe categorii de sancțiuni: principale – avertisment, amendă contravențională / complementare – ridicarea plăcuțelor de înmatriculare) și cuantumul anual total al amenzilor aplicate;
6. Numărul de sancțiuni aplicate în ultimii 3 ani pe raza județului Suceava pentru depășirea masei maxime admise pe drumurile publice și cuantumurile acestora, defalcat pe fiecare an în parte;
7. Din totalul sancțiunilor aplicate în fiecare dintre cei trei ani (2018, 2019, 2020), în câte cazuri, șoferii au refuzat cântărirea autovehiculelor?
8. Din totalul sancțiunilor aplicate în fiecare dintre cei trei ani (2018, 2019, 2020), câte cazuri au vizat transporturi de masă lemnoasă?

De data aceasta, am primit un răspuns la cele întrebate

Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR este o instituție națională subordonată ministerului transporturilor, organizată în Inspectorate Teritoriale care acoperă mai multe județe.

Am aflat că Inspectoratul Teritorial 3 are 55 de angajați, iar pentru județul Suceava sunt alocați 13. Dintre cei 13 angajați, nu ni s-a răspuns dacă toți 13 derulează efectiv acțiuni de verificare sau jumătate sunt personal administrativ. Din răspunsul parțial din 2020, ni s-a spus că din cei 13 angajați, 12 derulează efectiv acțiuni de control.

Datele statistice despre activitatea ISCTR

În anul 2020, fostul șef al ISCTR de la nivel național ne explica că toate datele statistice referitoare la activitatea instituției sunt informații clasificate.

S-au declasificat de anul trecut până acum? Puțin probabil, și-au dat seama de enormitatea răspunsului dat, probabil și au înțeles că un litigiu în instanță pentru situația în care li se refuză accesul cetățenilor la informații de bază despre activitatea unei instituții publice nu-i ajută.

Accesul la astfel de date nu trebuie să fie un lux pentru oameni, ci o dovadă de minim respect pentru toți plătitorii de taxe și impozite din această țară, ar trebui să apară detaliat în rapoartele de activitate și să fie, printre alți indicatori, o măsură a performanței unei instituții publice.

Așa că, în luna august a acestui an, am trimis din nou solicitarea, cu hotărârea ca de această dată să mergem mai departe, chiar în instanță, dacă nu primim informațiile cerute în baza unui drept constituțional – accesul la informații de interes public.

Am primit aceste tabele scanate, defalcate pe categoriile de control, după totalul controalelor efectuate și a sancțiunilor aplicate. Pentru a înțelege mai bine datele, le-am trecut sub formă grafică.

Creștere impresionantă în anul 2020 la numărul de controale de bunuri divizibile, datorită activiștilor de mediu

Observăm că în anul 2020 controalele de mărfuri generale și controalele de bunuri divizibile (unde ar intra și controlul de masă lemnoasă) sunt zonele unde există creșteri semnificative.

Din punct de vedere statistic, creșterea este enormă la controalele pe bunuri divizibile, de la 25 în anul 2019, la 440 în anul 2020, la fel și la sancțiuni, de la 2 în anul 2019, la 178 în anul 2020.

Practic, numărul controalelor de „bunuri divizibile” a crescut cu 1660% în 2020, comparativ cu 2019, iar creșterea e la fel de mare și la numărul sancțiunilor.

S-a încălcat legea doar în anul 2020? Puțin probabil, camioanele supraîncărcate cu lemn au circulat „bine, mersi” în toți acești ani, se știa de acest fenomen, dar n-a existat voință a ISCTR și nici presiune civică suficientă pentru ca ISCTR să intensifice controalele. Aceste diferențe enorme se datorează, credem, întregului efort al activiștilor de mediu, Daniel Bodnar, Sorin Tofan, Tiberiu Boșutar și mulți alții care au dat ore bune din timpul și din energia lor pentru a cere un lucru simplu: ca legea să fie respectată și puținilor jurnaliști din județ care au scris despre asta.

Deși am cerut defalcat numărul de controale și sancțiuni aplicate pentru transporturi de masă lemnoasă, nu am primit aceste date defalcate, însă presupunem că sunt trecute la categoria bunuri divizibile.

Câți conducători de vehicule care transportă masă lemnoasă refuză cântărirea, riscând confiscarea? Nu știe nici ISCTR.

Activiștii de mediu au arătat în numeroase rânduri că în unele situații, cu încărcătură de masă lemnoasă vizibil peste limita legală, conducătorii de vehicule refuzau cântărirea, legea oferindu-le această posibilitate, plătind amenda și evitând confiscarea vehiculelor. Este această practică un fenomen? Nu știm, pentru că nu avem date și nici ISCTR nu s-a obosit să le colecteze, să verifice dacă această portiță a legii e folosită intens și dacă ar trebui să propună eliminarea ei.

Dincolo de erorile de redactare, este dezamăgitor că ISCTR nu știe dacă legea este ocolită și nici nu este preocupat ca impactul instituției să fie unul real și să crească, mai ales la nivelul județului Suceava, unde transportul de masă lemnoasă cu depășirea standardelor admise este deja un fenomen cunoscut.

Are ISCTR un plan, o strategie pentru a crește capacitatea de a stopa fenomenul transporturilor de lemn care depășesc masa admisă? Nu știm, răspunsul primit de noi a fost cât se poate de sec, tehnic, fără ca instituția să explice oamenilor ce eforturi face ca să-și îndeplinească misiunea pentru care există și îi sunt alocate resurse publice.

Am cerut datele oficiale pentru că vrem să înțelegem dacă instituțiile statului își fac treaba și să contribuim la o dezbatere obiectivă, găsind problemele instituționale sau de legislație și cerând rezolvarea lor. Fără implicare civică, lucrurile vor avansa cu siguranță într-un ritm lent față de ritmul cerut de dimensiunea problemelor.

O analiză a echipei Rădăuțiul Civic