Amendă de 5.000 de lei pentru patronul Luc & Dan (din care se plătește 500 lei) pentru începerea unor lucrări fără autorizație de construire la finalul lunii septembrie. Despre construcții în centrul istoric al orașului.

În prima jumătate a lunii octombrie, pe Str. Ștefan cel Mare nr. 19, cetățenii din mun. Rădăuți au constatat cu suprindere cum a răsărit o fațadă în zona centrului istoric al Rădăuțiului fără nicio legătură cu specificul arhitectural.

I. Din istoria acestei extensii

Terenul în suprafață de 518 mp și construcțiile au aparținut SC LOREDANA SRL (în cotă de 11/16), iar din anul 2010, acestea au fost cumpărate de domnul Tcaci Emanuel Samuel, administratorul firmei de piese auto Luc & Dan SRL (în cotă de 11/16), diferența de 5/16 fiind în proprietatea unei alte persoane. Anexa respectivă nu este una nouă, ea exista încă din anul 2010, când a fost realizată din tâmplărie termopan.

Analizând însă schița cadastrală, observăm că deși în anul 2010, potrivit răspunsului autorităților a existat autorizație de construire pentru această anexă sub titlul de „extindere imobil cu elemente ușoare cu geam termoizolant”, aceasta nu a fost înscrisă în cartea funciară.

Anexa din imagine a fost anterior închiriată și folosită drept florărie, așa cum se vede și din imaginea alăturată, deținută de omul de afaceri Daniel Cotor, care a mutat respectiva florărie pe str. Topliței, în fosta Sinagogă a orașului, fiind la rândul său amendat pentru modificarea fațadei fără autorizație de construire.

Am vrut să înțelegem exact în ce condiții se poate construi în centrul istoric al orașului și ce pârghii există pentru a păstra ce a mai rămas din arhitectura veche a Rădăuțiului, așa că am solicitat Primăriei Mun. Rădăuți informații detaliate despre această construcție și ce anume a făcut administrația locală.

II. Certificatul de urbanism din luna august 2021 prevede „Schimbarea de destinație din locuință în spațiu comercial alimentație publică (parțial) și amplasare firmă” și prevede că „nu se vor aduce modificări la arhitectura exterioară”

În luna august 2021, proprietarul a obținut un certificat de urbanism de la primărie, obiectul acestuia fiind „Schimbarea de destinație din locuință în spațiu comercial alimentație publică (parțial) și amplasare firmă”. Ne întrebăm, firesc, cum a funcționat în toți acești ani acea florărie acolo, dacă spațiul avea destinația de locuință?

Un aspect important menționat în Certificatul de Urbanism este că „nu se vor aduce modificări la arhitectura exterioară (…) culoare după paletar”.

Vom reveni imediat asupra acestui aspect.

III. O problemă legislativă – indiferent de cuantumul amenzilor, legea permite plata a jumătate din minumul legal, ceea ce reprezintă sume derizorii pentru dezvoltatori sau oamenii de afaceri care vor să își dezvolte business-ul, chiar cu prețul distrugerii arhitecturii vechi și a specificului orașului

Serviciul de urbanism al primăriei a acționat și a amendat proprietarul construcției după sesizările din spațiul public cu 5.000 de lei pentru începerea lucărilor fără autorizație de construire, potrivit Procesului Verbal nr. 8/30 septembrie 2021, pus la dispoziție de autorități, în baza dreptului oricărui cetățean de a avea acces la informații de interes public.

În procesul verbal de sancționare a contravenției, atât fapta, cât și sancțiunea au fost încadrate greșit, fapta fiind prevăzută la art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991, nu de art. 26 lit. a), adică executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), de către investitor şi executant, iar sancțiunea fiind prevăzută de art. 26 alin. (2) pct. 1, neexistând art. 26 alin. (2) lit. b) în lege.

Sperăm că aceste lucruri sunt niște erori materiale, iar procesul verbal n-a fost scris greșit în mod intenționat de către domnul Florin Paul Pânzaru, agentul constatator din cadrul Serviciului de Urbanism, pentru că (sperăm că se cunoaște acest lucru), încadrarea greșită a faptei și sancțiunii poate duce la anularea unui proces verbal de contravenție.

Legea permite plata a jumătate din minimul legal, nu din amenda aplicată

Din păcate, potrivit art. 28 alin. (1) din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor „Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului- verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal”.

Așadar, chiar dacă potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 „executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), de către investitor şi executant” reprezintă contravenție și se sancționează potrivit art. 26 alin. (2) pct. 1 din aceeași lege cu „amendă de la 1.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. a)”, orice dezvoltator amendat poate plăti jumătate din minumul legal, adică 500 de lei.

Ce autoritate au instituțiile de control, precum serviciul de urbanism din cadrul unei primării sau Inspectoratul de Stat în Construcții în fața unor oameni cu multă putere financiară atunci când pentru ei 500 de lei înseamnă un mărunțiș?

În situația extinderilor de la magazinul general, am sesizat acest lucru Inspectoratului de Stat în Construcții și am întrebat ISC Suceava ce demersuri a făcut pentru ca, de exemplu, contravențiile din domeniul urbanismului să fie excluse de la această facilitate, dacă ne dorim cu adevărat descurajarea practicilor de încălcare a legii din acest domeniu.

Am întrebat ISC Suceava dacă au adus la cunoștință Inspectoratului de Stat în Construcții, la nivel național, această anomalie și dacă au cerut ca legea să fie modificată, adică dacă au trimis măcar o adresă. Ne-au răspuns într-un stil de „dolce far niente” că n-au făcut nimic în acest sens, că nu e treaba lor.

Prin urmare, în cazul construcției aflate în discuția noastră, Serviciul de urbanism a amendat proprietarul cu suma de 5.000 de lei, din care acesta a plătit, probabil 500 de lei, conform legii.

Din numărul procesului verbal al Serviciului de Urbanism (nr. 8/30.09.2021), tragem concluzia că în tot anul 2021 s-au identificat până la data de 30 septembrie, doar 8 nereguli în materie de urbanism care au fost sancționate contravențional (o parte importantă fiind la sesizările Asociației Rădăuțiul Civic).

IV. Autorizația de construire – obținută în data de 22 octombrie 2021

Câteva săptămâni mai târziu, în data de 22 octombrie 2021, proprietarul a obținut autorizația de construire, inclusiv cu avizul Direcției Județene de Cultură (instituția care are în atribuții monitorizarea respectării legislației privind monumentele istorice), iar în data de 27 octombrie, fațada clădirii fusese modificată, pentru a fi adusă mai aproape de stilul arhitectural al zonei.

Veți spune și vom spune și noi, da, anexa arată mai bine, însă soluția a fost una de compromis, având în vedere că potrivit certificatului de urbanism nu trebuia să fie adusă nicio modificare fațadei sau elementelor exterioare. Credem că noua fațadă arată mai bine decât acea anexă din termopan, cu siguranță, însă aici se ajunge atunci când nu ai reguli clare pentru centrul istoric al unui oraș sau, dacă există, ele nu sunt respectate.

Pe data de 2 noiembrie, noua locație de alimentație publică s-a deschis, franciza „Prime Burger” fiind cumpărată de Călin Cârdei, ginerele unui influent consilier județean PNL, Ioan Bădeliță, managerul Liceului Teoretic Filadelfia.

V. Și totuși, cum protejăm ce a mai rămas din centrul istoric al Rădăuțiului?

Dincolo de episodul acestei anexe de lângă bazar, problema este una mai amplă și ține de viziunea pentru protejarea moștenirii culturale a orașului.

Când am mai scris în alte rânduri despre problemele din domeniul urbanismului, ni s-a reproșat că Asociația Rădăuțiul Civic nu dorește dezvoltarea Rădăuțiului. Ba da, ne dorim un oraș dezvoltat, dar cu bun gust și cu cap, nu cu orice preț, călcând în picioare o moștenire culturală și arhitecturală pentru ca afacerile unor oameni să prospere.

Am întrebat în adresa transmisă către Primărie dacă există în Regulamentul de urbanism reguli privind protejarea centrului istoric (culori care pot fi folosite la fațade, materiale, zone de protecție etc) și unde anume se găsesc aceste reguli, respectiv felul în care sunt aplicate.  Am primit un răspuns, cel de mai jos:

Am consultat și Regulamentul Local de Urbanism, care confirmă cele spuse de autorități. Iată ce menționează art. 19

Art.19 – Aspectul exterior al constructiilor – conform art.32 din RGU- Regulilor de baza cuprinse in prezentul regulament CAP. II pct. (9.3) si a precizarilor din GHID.

• Volumetria constructiilor noi (conformare, proportii, dimensiuni) va respecta trasaturile generale ale tesutului urban existent.
• Se va urmari armonizarea noilor constructii cu cladirile invecinate sub aspectul materialelor de constructie utilizate pentru invelitori si finisaje exterioare, al culorilor ansamblului si detaliilor, precum si al conformarii si amplasarii golurilor pe fatade. Se vor realize lucrari de intretinere la fatadele blocurilor construite in ultimele decenii.
• Este interzisa amplasarea de panouri publicitare de mari dimnsiuni pe spatiile publice, pe fațade și pe acoperisurile blocurilor, fapt ce ar putea sa afecteze stabilitatea constructiilor si aspectul estetic al fatadelor.
• nu se autorizează construcţiile de locuinţe care prin aspect arhitectural, materiale utilizate, învelitoare, paletă cromatică etc. depreciază valoarea peisajului.

În teorie, lucrurile sună foarte bine, în practică, problemele sunt mai mari.

Astfel, prevederile din Regulamentul Local de Urbanism sunt foarte generale, iar ele sunt interpretate de Serviciul de Urbanism al Primăriei. „Armonizarea noilor constructii cu cladirile invecinate sub aspectul materialelor de constructie utilizate pentru invelitori si finisaje exterioare, al culorilor ansamblului si detaliilor” a însemnat că lângă Biserica Catolică și clădiri din perioada austro-ungară, ne-am trezit cu o cutie neagră, iar dacă nu s-ar fi luat atitudine, probabil că lucrurile ar fi rămas așa.

După acest episod, când au apărut în spațiul public primele imagini cu construcția, domnul consilier local Nistor Tătar, fostul primar al orașului, ne-a luat la rost pentru faptul că nu facem nimic în acest sens și nu scriem despre subiect. I-am explicat că vom scrie despre subiect dacă și când vom avea suficiente date, pentru o avea un punct de vedere documentat, nu supercial și că în calitate de consilier local are toate pârghiile de a explica cetățenilor aspectele în discuție.

VI. În loc de concluzii, câteva propuneri de soluții și acțiune

Centrul vechi al orașului este tot aici, de pe Str. 1 Mai – Str. Putnei, Piața Unirii, Ștefan cel Mare, de aceea suntem probabil ultima generație care mai poate salva ceva din această moștenire culturală, înainte ca pofta de dezvoltare a afacerilor în zona centrală, cu orice preț, să șteargă urma acestor clădiri istorice.

Orașele din vestul țării au salvat centrele istorice, începând cu Oradea, Cluj, Timișoara și au salvat toate clădirile vechi din centrele orașului. Există soluții, e nevoie de voință.

Printre soluțiile pe care le propunem:

1. Realizarea inventarului clădirilor vechi și depunerea documentației pentru clasarea lor, ca monumente istorice.

Din păcate, în Rădăuți încă sunt construcții vechi care nu sunt protejate de legea monumentelor istorice. Lista monumentelor istorice din Rădăuți este una limitată și ar putea fi extinsă, cu puțin efort.

Potrivit art. 127 alin. (3) din Codul administrativ, Consiliile locale „pot organiza, din proprie iniţiativă sau din iniţiativa primarului, după caz, comisii mixte formate din consilieri locali, funcţionari publici şi alţi specialişti, pe perioadă determinată. Componenţa comisiilor mixte, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţii acestora se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale. Şedinţele comisiilor mixte sunt publice.” Dintr-o astfel de comisie ar putea face parte consilieri, funcționari și reprezentanți ai societății civile, iar ea ar putea să înceapă un astfel de efort de inventariere. Alături de specialiștii în domeniu din asociație, avem disponibilitatea să punem umărul la acest efort.

2. Realizarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru protejarea centrului vechi al orașului, cu reguli detaliate.

Toți arhitecții orașului știu e nevoie de un Plan Urbanistic Zonal care să prevadă reguli clare pentru toată zona centrală (regim de înălțime, specific ahitectural, nuanțe etc).

3. Punerea în practică a Hotărârii de Consiliu Local privind impozitarea suplimentară a proprietarilor care nu își refac fațadele (cu până la 500%)

Printr-un astfel de mecanism, la Cluj sau Oradea au fost refăcute multe dintre fațadele vechi ale orașului, făcute sub coordonarea unor specialiști și cu niște reguli de urbanism foarte bine stabilite.

4. Păstrarea sau chiar extinderea actualului pietonal din zona centrală, veche, așa cum e în toate marile orașe.

O stradă pietonală pune în valoare clădirile și zona respectivă și chiar dacă investiția în zona Bogdan Vodă este una necesară, priveliștea blocurilor comuniste nu va putea înlocui niciodată un centru istoric al orașului, reabilitat în mod corespunzător. Sperăm și cerem ca administrația locală să prioritizeze aceste lucruri și aceste clădiri să fie puse în valoare.

Orașul în care trăim este o moștenire primită de la generațiile anterioare, care și-au lăsat amprenta lor în arhitectura locului, de aceea spunem încă o dată că Rădăuțiul are clădiri de patrimoniu deosebite care trebuie păstrate, restaurate, iar dezvoltarea orașului trebuie să fie făcută ținând cont de această moștenire culturală.

O analiză a Asociației Rădăuțiul Civic, pentru păstrarea memoriei orașului