Aproape fiecare rădăuțean a auzit cel puțin o dată de cuvântul formaldehidă, iar în jurul termenului s-au născut foarte multe teorii. Dacă ești din Rădăuți, ai auzit cu siguranță cel puțin o dată faptul că fabrica de adezivi din drumul spre Dornești poluează aerul cu formaldehidă și asta afectează sănătatea locuitorilor. Mai mult, există și voci care afirmă că noaptea firma închide filtrele de la coșuri și dă drumul la o cantitate mai mare de formaldehidă. Această teorie este adoptată de multe persoane din zonă, care se plâng că în aer persistă un miros ascuțit. Subiectul este unul controversat, drept urmare este nevoie de o informare corectă și de o investigare a parametrilor disponibili publicului pentru a înțelege acest fenomen.
Folosind surse disponibile publicului larg, echipa grupului de inițiativă Rădăuțiul Civic a încercat să elucideze acest mister și să răspundă în mod obiectiv și imparțial la trei întrebări:
- Este reală poluarea cu formaldehidă din Rădăuți?
- Ce este acel miros de care se plâng rădăuțenii?
- A fost afectată sănătatea localnicilor de când s-a deschis fabrica de adezivi?
1. Este reală poluarea cu formaldehidă din Rădăuți?
Cel mai important lucru, înainte de a ataca această problemă, este să înțelegem ce este formaldehida și ce face ea.
Formaldehida (CH2O) este un compus gazos, incolor ce prezintă un miros ascuțit și poate fi găsit atât în rășini folosite pentru fabricarea plăcilor de PAL1, OSB2 etc., cât și în adezivi, vopsele, cosmetice, conservanți sau pesticide. Formaldehida mai poate fi produsă în urma unui proces de ardere sau chiar în fumul de țigară electronică sau clasică (James C. Salamanca, 2018; Enache, 2015). Inclusiv corpul uman produce și procesează această substanță (Guillermo Burgos-Barragan et al., 2017) Cu alte cuvinte, formaldehida există în mai toate produsele ce ne înconjoară.
Este formaldehida periculoasă?
Răspunsul este… depinde. Poate deveni periculoasă atunci când o persoană este expusă unui mediu cu concentrații mari de formaldehidă. Expunerea la concentrații mari poate duce la iritații ale pielii, ale ochilor, nasului sau ale gâtului. Există teorii care afirmă că o expunere pe termen lung ar poate duce chiar la cancere sau leucemii, deși studiile publicate în jurnale importante nu au găsit legături concrete între formaldehidă și cancer la oameni. Există totuși anumite studii ce leagă formaldehida de leucemie. Cu toate astea, formaldehida este considerată o substanță cancerigenă de către unele organizații, precum Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC), ceea ce face ca pericolul pentru sănătate să fie unul foarte real.
Dar totuși, ce înseamnă concentrații mari? Agenția de Protecție a Mediului din Statele Unite (EPA) a definit trei niveluri de expunere și efectele ei:
- Nivelul I: La o concentrație3 de 1.1 mg/mc, persoanele expuse pot prezenta iritații și disconfort;
- Nivelul II: La o concentrație de 17 mg/mc, persoanele expuse pot prezenta lăcrimări și alte efecte ireversibile;
- Nivelul III: La o concentrație de 123 mg/mc, persoanele expuse își pun serios sănătatea în pericol, dar nu este letal.
Teoria ca teoria, dar ce facem cu practica? Ce înseamnă acest valori? Există poluare cu formaldehidă în Rădăuți sau nu?
Știm cu toții că în parcul industrial al firmei Egger operează o unitate, înregistrată sub numele de S.C. Egger Technologia S.R.L. (găsiți documentațiile și rapoartele firmei aici), unitate ce produce adezivi ce au în componență formaldehidă și rășini de impregnare pe bază de formaldehidă. Cu alte cuvinte, avem în zonă o astfel de instalație ce produce această substanță. Formaldehida poate fi sursa unui pericol potențial, iar pentru a înțelege mai bine efectul ei asupra sănătății rădăuțenilor, trebuie analizate data provenite din mai multe surse. Pentru a lămuri problema, am început prin a contacta Agenția pentru Protecția Mediului Suceava (A.P.M.).
Colegul nostru, Paul, a solicitat A.P.M. cu câteva săptămâni în urmă informații pentru a elucida acest mister și a primit un răspuns detaliat și foarte util (dorim să le mulțumim celor de la A.P.M. Suceava cu această ocazie)! Alături de documentații tehnice, am primit și adresa de mai jos:
[gview file=”https://www.radautiulcivic.ro/wp-content/uploads/2018/10/Raspuns-solicitare-inf_Paul-COMAN-v2.pdf”]
Din comunicare și din alte surse prezentate în continuare, rezultă că s-au efectuat măsurători atât anunțate cât și incognito și nu s-au găsit valori mai mari decât cele legale. Am urmărit și un scurt reportaj făcut de către Bucovina TV legat de acest fenomen (vezi video mai jos sau aici), după care am avut și o participare activă din partea grupului Rădăuțiul Civic la dezbaterea publică care a avut loc pe data de 26 Aprilie 2018, dezbatere la care a putut să participe orice persoană interesată de acest subiect.
La întâlnirea de la Casa de Cultură din Rădăuți a participat și colegul nostru, Mihai, care a pus întrebări legate de existența unui eventual pericol asupra sănătății noastre și despre suspiciunea că firma ar trișa măsurătorile. Răspunsuri au venit atât din partea firmei Egger, a A.P.M., a Gărzii de Mediu Suceava cât și din partea renumitului Prof. Dr. Eugen Gurzău de la Universitatea din Cluj, consultantul firmei Egger. Toate părțile au susținut faptul că nu există o problemă reală privind poluarea cu formaldehidă în Rădăuți. Întâlnirea fost difuzată în direct de către Rădăuțiziar.ro și o puteți viziona integral în clipul de mai jos:
După cum se poate vedea din înregistrări și din documentele primite ca răspuns, personalul A.P.M. și al Gărzii de Mediu din Suceava explică foarte convingător că și-au îndeplinit atribuțiile prevăzute de lege, iar valorile măsurate pentru concentrația de formaldehidă au fost sub valoarea impusă de Autorizația Integrată de Mediu (A.I.M. Nr. 11 din 26.10.2011): 5 mg/mc. În concluzie, avem un număr care se încadrează între Nivelul 1 de poluare și Nivelul 2 prezentat de EPA (între 1.1 mg/mc și 17 mg/mc), dar apropiat de Nivelul 1. Trebuie menționat că această valoare este măsurată la nivelul coșului, ceea ce înseamnă că, în depărtare, nivelul este mult mai mic. Această observație este confirmată într-un articol scris de o echipă de la Universitatea Babeș-Bolyai în anul 2012, echipă din care face parte și Prof. Dr. Eugen Gurzău. Echipa a făcut diverse măsurători și a implementat un model matematic pentru a estima concentrația de formaldehidă din aer. Măsurătorile cercetătorilor de la Cluj arată că o concentrație mai mare se află de fapt în jurul firmei Mobila Rădăuți sau Bucovina Tex și nu numai (valori sub 0.033 mg/mc):
Standardul românesc (STAS 12574/87), impune o concentrație maximă admisibilă (C.M.A.) de formaldehidă de 0.012 mg/mc în aer pentru o perioadă de 24 h și 0.035 mg/mc pentru o expunere de jumătate de oră. Conform imaginii de mai sus, în zona fabricii de formaldehidă, concentrația este sub C.M.A., ceea ce pune valorile măsurate între limitele normale. Cu toate că acest studiu oferă niște informații utile, măsurătorile au fost făcute pe un termen scurt într-un anumit timp din an și nu pot fi extrapolate la fiecare sezon. Măsurători suplimentare sunt necesare pentru a trage o concluzie finală din articolul cercetătorilor din Cluj.
Am văzut până acum că atât instituții publice cu responsabilități în domeniu – Agenția pentru Protecția Mediului și Garda de Mediu, cât și niște măsurători venite din partea academică arată că aceste valori ale concentrațiilor sunt în limitele legale. Din partea privată, firma Egger face și ea măsurători ale concentrației de formaldehidă. Astfel, la poarta firmei Egger sunt afișate măsurătorile de concentrații făcute încontinuu la coșul firmei. Măsurătorile sunt afișate în mg/Nmc (unde N definește un standard de condiții normale la 0 grade Celsius și o presiune atmosferică de 1 atm). Afișierul arată ca în fotografia de mai jos:
Pe lângă asta, pe pagina lor oficială, firma Egger prezintă rapoartele lunare de monitorizare zilnică pe pagina lor. Am extras, pentru referință, ultimul raport publicat în August 2018 (rapoartele lunare se pot găsi aici). În raport, se poate observa că media zilnică a concentrației prezintă valori sub limita stabilită de AIM nr. 11 din 26.10.2011.
[gview file=”https://www.radautiulcivic.ro/wp-content/uploads/2018/10/Raport-de-monitorizare-August-2018.pdf”]
Punând la cap informațiile de mai sus și urmărind măsurătorile făcute de Garda de Mediu, de EGGER și de către echipa Universității din Cluj reiese că orașul Rădăuți nu are probleme reale cu poluarea cu formaldehidă. Concluzia vine coroborând măsurătorile pe care le-am putut accesa online și urmărind informațiile primite de la A.P.M.
Suspiciunea că firma EGGER ar închide filtrele noaptea pentru a elibera o concentrație mai mare de formaldehidă ar presupune tehnologii și strategii foarte complexe pentru a trișa, lucru care nu a fost dovedit. Cel mai probabil, aceste suspiciuni nu sunt fondate dar, ca cetățeni ai orașului, putem să continuăm să cerem primăriei să achiziționeze un aparat puternic de măsurare a formaldehidei în mai multe puncte din oraș și afișarea măsurătorilor online (chiar dacă aceste măsurători s-ar face în oraș și nu lângă fabrică, deci concentrația ar fi diferită).
Ne-am bucurat să vedem că un astfel de aparat a fost prevăzut în bugetul local pentru 2018 (vezi extract din proiectul de buget mai jos) și așteptăm achiziționarea și montarea lui.
2. Ce este acel miros de care se plâng rădăuțenii?
Legat de mirosul de care se plâng oamenii din zonă, Agenția pentru Protecția Mediului ne-a informat că aceste mirosuri ar putea fi cauzate de către diferiți compuși organici care formează așa-numitele terpene, care apar în urma procesării și arderii biomasei (a deșeurilor lemnoase etc.) din centrala termo-electrică de pe platforma industrială EGGER. Biomasa este arsă în centralele firmei S.C. Bioelectrica Transilvania S.R.L. care funcționează după o autorizație de mediu diferită de cea de la EGGER (AM nr. 117/27.03.2009).
Este greu de confirmat această informație fără a avea instrumente de măsurare, dar, din teoria procesării biomasei rezultă într-adevăr că procesarea ei generează terpene și alți compuși organici volatili (C.O.V.). Terpenele sunt compuși chimici aromatici care se găsesc atât în natură, în uleiurile plantelor, cât și în urma procesării lemnului. Conform unor studii (Granström, 2005), o cantitate signifiantă de terpene și C.O.V. este rezultată în special în urma procesului de uscare a rumegușului.
Aceste terpene au un miros puternic chiar și la concentrații mici și sunt motivul pentru care, de exemplu, o țigară de canabis sau o aromă dintr-o țigară electronică miroase atât de puternic (MICHAELS, 2018). În natură, terpenele sunt eliminate de plante pentru a preveni insecte și dăunători. La oameni, unele combinații de terpene pot avea efecte anti-inflamatorii și anti-bacteriene. În ceea ce privește toxicitatea, terpenele pot cauza iritații ale ochilor și scăderea capacității de difuzie a monoxidului de carbon în plămâni, dar studiile care concluzionează acest lucru sunt realizate pe muncitori care lucrează în fabricile de cherestea și care sunt expuși în permanență la concentrații mari (Eriksson K.A., 1996). Această situație nu reflectă realitatea din Rădăuți.
Având în vedere cantitatea de lemn procesată în parcul industrial de la Dornești (EGGER – Schweighofer), nu este exclus ca mirosurile simțite de localnici să vină chiar de la terpene și nu de la formaldehidă. Cu toate astea rădăuțenii sunt îndreptățiți să își facă griji când vine vorba de sănătate, de aceea am mers mai departe și am încercat să analizăm și statisticile îmbolnăvirilor din Rădăuți, pentru a găsi o eventuală corelație, plecând de la presupunerea că ar exista totuși o posibilă poluare cu formaldehidă sau cu alte substanțe asociate cu această substanță.
3. A fost afectată sănătatea localnicilor de când s-a deschis fabrica de adezivi?
Domeniul sănătății este unul complex și este foarte dificil de tras o concluzie finală, deoarece sunt extrem de mulți factori care pot afecta sănătatea. Pentru a lega o potențială expunere la o concentrație mare de formaldehidă de eventualele probleme de sănătate din Rădăuți, am solicitat Spitalului Municipal Rădăuți statisticile de îmbolnăviri din ultimii 13 ani. Statisticile sunt disponibile și pe pagina Centrului de Cercetare și Evaluare a Serviciilor de Sănătate și au fost centralizate de către echipa noastră (vezi tabelul de mai jos). Cu această ocazie dorim să mulțumim conducerii Spitalului Municipal Rădăuți și a departamentului lor de IT pentru datele și informațiile furnizate grupului nostru. Urmărind tendințele anuale raportate la spital, am încercat să găsim conexiuni și să urmărim evoluția îmbolnăvirilor pe domeniile care ar fi asociate cu o potențială expunere la formaldehidă: boli și tulburări ale sistemului circulator, tulburări ale nasului, gurii și a gâtului, precum precum și boli ale sângelui care ar putea fi asociate cu cazurile de leucemie.
În cele trei grafice de mai jos putem observa evoluția anuală a bolilor și a tulburărilor care ar putea fi asociate cu o eventuală expunere la formaldehidă. La statisticile pentru 2007 și 2008 se lucrează încă. Anul 2011 reprezintă anul deschiderii fabricii de adezivi.
Analizând numărul de îmbolnăviri și tulburări ale sistemului respirator (vezi grafic mai jos), putem observa că el a început să crească în 2011, atunci când a apărut fabrica de adezivi și a continuat să crească până în 2013 – anul în care au fost înregistrate cele mai multe îmbolnăviri din ultimii treisprezece ani. După 2013, numărul de îmbolnăviri a început să scadă considerabil. La aceste numere contribuie și scăderea populației. Este dificil de corelat creșterea îmbolnăvirilor cu o eventuală poluare cu formaldehidă, dar putem observa că numerele nu au crescut atât de mult, astfel încât să reprezinte o situație alarmantă sau anormală.
Uitându-ne la numărul de boli și tulburări ale urechii, nasului și a gâtului (vezi grafic mai jos), putem observa că, în anii de după 2011, numărul de îmbolnăviri a scăzut foarte mult. Acest lucru este îmbucurător pentru comunitatea locală dar o astfel de tendință face dificilă identificarea legăturii între o eventuală expunere la formaldehidă sau chiar existența ei.
În final, analizând numărul de boli ale sângelui înregistrate în oraș (vezi grafic mai jos), putem observa că în anul 2011 (anul înființării firmei) numărul de îmbolnăviri a crescut aproape dublu față de anul 2010, după care a continuat să crescut și mai mult în 2012. Din fericire, numărul a scăzut în anii ce au urmat, ajungând în 2017 la valori similare celor înregistrate înainte de sosirea firmei în zonă. Aceste numere și tendințe ar putea corela o eventuală expunerea la formaldehidă cu îmbolnăvirile de boli ale sângelui, deși este greu de tras o astfel concluzie, în special deoarece numerele au fost în continuă scădere începând cu 2012. O expunere mai lungă la formaldehidă ar fi trebuit să crească numărul de îmbolnăviri, ceea ce nu reiese din tendința numerelor. Cu toate acestea, este dificil de anticipat efectele unei eventuale poluări pe termen foarte lung.
Rămân multe întrebări și parametri care trebuie investigați pentru a trage o concluzie finală, incluzând aici și lipsa accesului nostru la numărul de cazuri de alergii respiratorii sau boli cauzate de o eventuală creștere a umidității în aer. Cu toate astea, coroborând datele puse la dispoziție la solicitarea noastră și cele disponibile public, putem afirma că, folosind cunoștințele noastre generale, nu am putut găsi o dovadă clară din care să reiasă că poluarea cu formaldehidă este existentă sau evidentă. Din măsurători, reiese faptul că valorile concentrației de formaldehidă sunt între limite normale.
Acest subiect rămâne totuși unul deschis și are nevoie de studii suplimentare pentru a întări sau a anula aceste teorii. Ca rădăuțeni, avem datoria să ne informăm permanent și să solicităm autorităților locale să monitorizeze îndeaproape subiectul și să achiziționeze multiple instrumente de măsurare continuă a poluanților în diferite zone ale orașului. De altfel, credem că instalarea unor aparate de măsurare a concentrației de formaldehidă (și nu numai), alături de afișarea lor pe siteul primăriei și în centrul orașului, ar contribui mult la reducerea suspiciunilor născute în jurul acestui subiect.
Această analiză reprezintă o analiză independentă a grupului Rădăuțiul Civic, tocmai pentru că de ani de zile se vorbește de acest subiect, sunt lansate ipoteze și scenarii, dar cetățenii nu l-au documentat niciodată printr-o abordare mai serioasă, cu date.
Bibliografie și materiale suplimentare:
- Enache, B. (2015, 01 23), Ţigara electronică poate fi de 15 ori mai toxică decât ţigările clasice. Preluat de pe www.descopera.ro: http://www.descopera.ro/dnews/13781073-tigara-electronica-poate-fi-de-15-ori-mai-toxica-decat-tigarile-clasice
- Eriksson K.A., S. N. (1996). Terpene exposure and respiratory effects among sawmill workers. Scand J Work Environ Health.
- Granström, K. (2005). Emissions of volatile organic compounds from wood. Karlstad: Karlstad University.
- Kozma-Kis, Emese & Pogacean, Olivia & Blaga, Andrea & Gati, Gabriel & Dumitraşcu, Irina & Neamtiu, Iulia & Gurzau, Eugen. (2012). Exposure assessment of population from Rădăuți area. Studia Universitatis Babeș-Bolyai Studia Ambientum. 57. 75-85.
- James C. Salamanca, J. M.-A. (2018). E-cigarettes can emit formaldehyde at high levels under conditions that have been reported to be non-averse to users. Scientific Reports, Volume 8, Article number: 7559 (2018)
- MICHAELS, D. (2018, February 27). Where does cannabis’ smell come from? Learn about terpenes. Preluat de pe GreenState: (https://www.greenstate.com/explained/what-are-terpenes-understanding-cannabis-aroma-molecules/)
- Mihaela Radu (2017), Emisia de formaldehidă a plăcilor derivate din lemn, un subiect mereu fierbinte, Preluat de pe ”Revista din Lemn” (https://www.revistadinlemn.ro/2017/10/30/emisia-de-formaldehida-placilor-derivate-din-lemn-un-subiect-mereu-fierbinte/)
- Guillermo Burgos-Barragan, Niek Wit, Johannes Meiser, Felix A. Dingler, Matthias Pietzke, Lee Mulderrig, Lucas B. Pontel, Ivan V. Rosado, Thomas F. Brewer, Rebecca L. Cordell, Paul S. Monks, Christopher J. Chang, Alexei Vazquez, Ketan J. Patel. Mammals divert endogenous genotoxic formaldehyde into one-carbon metabolism. Nature, 2017; DOI: 10.1038/nature23481. Preluat de pe https://www.sciencedaily.com/releases/2017/08/170816134721.htm
20
0
20
20