În luna iulie 2021, jurnaliștii de la Recorder au făcut publică o investigație prin care se arăta cum în apropierea Bucureștiului se tăiau stejari seculari și lemn verde, prin zeci sau sute de acte ale ocoalelor silvice emise pentru „tăieri de igienă” sau „tăieri accidentale”, adică curățarea pădurilor de arborii uscați, bolnavi. În realitate, se însemnau și se tăiau arbori sănătoși, cei mai mari, de obicei.
Am vrut să vedem cum arată datele statistice pentru județul Suceava, așa că am trimis o cerere de acces la informații de interes public către Direcția Silvică Suceava, către domnul director Sorin Cătălin CIOBANU solicitând informații statistice referitoare la tăierile de igienă, tăierile accidentale, autorizațiile de exploatare, pe fiecare ocol silvic în parte.
Direcția Silvică Suceava a refuzat să ne comunice acele informații, așa că am dat instituția în judecată. La finalul anului am câștigat procesul cu Direcția Silvică Suceava, care a fost obligată să ne furnizeze informațiile.
Într-un județ cu una dintre cele mai mari suprafețe forestiere din țară, acest proces a fost primul proces pierdut de Direcția Silvică pe Legea nr. 544/2001, ea mai fiind acționată în instanță doar o singură dată înainte, însă cauza a fost declinată.
Primul litigiu pe Legea accesului la informații de interes public – Legea nr. 544/2001 – pierdut de Direcția Silvică Suceava
Din păcate, nu știm care este numărul de solicitări de informații de interes public, întrucât pe site-ul ROMSILVA și pe cel al Direcției Silvice Suceava nu sunt publicate rapoartele de activitate privind asigurarea accesului la informații de interes public, așa cum impune Legea nr. 544/2001 și HG nr. 123/2002.
Cu toate acestea, având în vedere dimensiunea fondului forestier din județul Suceava, acest lucru ne arată, din păcate, o realitate tristă: aceea că nici presa și nici societatea civilă nu sunt încă suficient de dezvoltate/preocupate de transparentizarea Direcției Silvice Suceava, cea care gestionează fondul forestier al județului.
Prelucrarea și interpretarea datelor în anul 2022
După câștigarea litigiului, Directorul Direcției Silvice Suceava a transmis o circulară ocoalelor silvice și în scurt timp acele date au fost centralizate. Ni s-a părut incredibil faptul că Direcția Silvică Suceava nu le avea deja. Cum poate să verifice dacă sunt anomalii în anumite Ocoale Silvice absența unor date de bază despre tipurile de tăieri?
Mai jos sunt cifrele primite de la Direcția Silvică Suceava, cu datele pe categorii de tăieri, pe fiecare ocol. Pentru a înțelege, însă, mai bine, cantitățile, a fost nevoie ca pentru fiecare act de tăiere, să verificăm Actele de Punere în Valoare (APV), care se regăsesc aici: Catalog masa lemnoasa 2021 (rosilva.ro)
Astfel, extrăgând volumul total de lemn tăiat în Ocoalele din județul Suceava de pe siteul rosilva.ro, am putut extrage o harta a tăierilor raportate pe fiecare Ocol Silvic care aparține de ROMSILVA:
În 2021, valoarea totală a masei lemnoase exploatată din ocoalele silvice ale Romsilva (excluzând ocoalele private), a totalizat suma de 76.909.300 lei, adică aproximativ 15,5 milioane de euro. Raportat la suprafața totală a ocoalelor silvice, cele mai mult volum de lemn a fost exploatat în Fălticeni.
Comparând numerele de APV (Acte de Punere in Valoare) din răspunsul Romsilva cu cele de pe site-ul Romsilva, am descoperit ca există o serie de diferențe. Diferentele de pe anul 2021 pot fi observate mai jos.
Pe lângă datele din adresa transmisă de ROMSILVA, în numărul total al Actelor de Punere în Valoare, pe lângă tăierile de igienă, accidentale, rărituri, progresive și tăieri la ras, intră și lucrările de curățiri. Practic, această diferență ar putea fi dată doar de lucrările de curățiri.
Taierile de igienă – diferențe semnificative care apar între anii comparați
Prin tăieri de igienă se urmărește asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a arboretelor, prin extragerea arborilor uscați sau în curs de uscare, căzuți, rupți și doborâți de vânt și zăpadă, puternic atacați de insecte, precum și a arborilor cursă și de control folosiți la protecția pădurilor, fără ca prin aceste lucrări să se restrângă biodiversitatea pădurilor.
Daca ne uitam la proportii, numarul de acte de taiere igienizare:
- sunt in proportie de 36.6% dintre toate tipurile de taieri in 2019
- sunt in proportie de 43.3% dintre toate tipurile de taieri in 2020
- sunt in proportie de 36.5% dintre toate tipurile de taieri in 2021
Cele mai multe tăieri de igienă au fost emise la ocolul de la Crucea, cu o creștere considerabilă în 2020.
Raportat la suprafata totala a ocoalelor, cele mai multe taieri de iginerizare au fost la Adancata.
Eliminarea unor arbori uscați reprezintă o operațiune curentă de întreținere a pădurii, de aceea un număr foarte ridicat al tăierilor calificate ca „tăieri de igienă” ar trebui să dea de gândit autorităților cu atribuții de control. Din păcate, neavând nici măcar aceste date (care au fost colectate abia după ce Asociația noastră a câștigat litigiul), autoritățile de control (Garda Forestieră) nu au, de fapt, o abordare sistemică asupra tăierilor.
Tăierile la ras
Tăierile la ras sunt tăieri în care se exploatează întreaga masă lemnoasă de pe acea suprafață (acel parchet). Aici există un mini-ghid care ne arată indiciile legate de o posibilă tăiere ilegală. https://www.salvezpadurea.ro/indicii.
Cele mai mule autorizații de tăiat la ras, raportat la suprafata totală a ocoalelor, au fost emise în Cârlibaba, care depășește cu mult celelalte tăieri:
Tăierile accidentale
Tăierile accidentale (copaci rupti) sunt tăieri prin care se îndepărtează lemnul afectat de accidente (arbori rupți din pădure). Cele mai multe acte de tăiere accidentală, raportate la suprafața totală a ocoalelor sunt Vatra Dornei, Iacobeni și Fălticeni:
Câteva concluzii
Raportat la numărul de tăieri/ha, există diferențe semnificative între ocoalele silvice. Această documentare este, însă, insuficientă pentru a arăta concret aceste diferențe sau a putea concluziona că în acele ocoale au fost tăiați arbori sănătoși, dar în acte au fost trecuți la tăieri accidentale sau de igienă, așa cum s-a demonstrat în reportajul recorder.
Ce este, însă, important, este ca publicul, presa, ONG-urile să aibă acces la date în format deschis, ca acele date să poată fi prelucrate și analizat, nu doar de public, dar și de organele cu atribuții de control. În România anului 2021, spre final, a fost nevoie să dăm în judecată Direcția Silvică Suceava pentru a obține niște banale date statistice prin care să înțelegem numărul de tăieri din fiecare ocol silvic.
O asemenea opacitate a Direcției Silvice Suceava este nu doar rușinoasă, ci inacceptabilă într-un stat democratic. Vom continua să colectăm aceste date, să le analizăm și să sesizăm instituțiile statului, cerându-și să își facă treaba. Îi felicităm pe toți activiștii de mediu care denunță tăieri ilegale și transporturi de lemn care nu respectă legea. Le mulțumim colegilor care au contribuit la analiza și interpretarea datelor!
20
0
20
20